İçeriğe atla

Yirmi Üçüncü Lem'a/ro: Revizyonlar arasındaki fark

"Predestinarea Divină este un aspect al Științei Divine; stabilește o măsură pentru fiecare lucru, care este precum o matriță spirituală și specială. Măsura care este stabilită de destin este precum un plan, un model ca acel lucru să existe. Când Puterea Divină creează un lucru, o face cu o extremă ușurință în conformitate cu măsura stabilită." içeriğiyle yeni sayfa oluşturdu
("cu gradul în care crima lui încalcă aceste drepturi, la fel și omul care delasă adorarea și rugăciunea încalcă serios drepturile omului, care sunt precum supușii Domului Etern și Veșnic, și săvârșește o nedreptate spirituală împotriva acestora. Pentru că perfecțiunea ființelor umane se manifestă prin preamărirea și adorarea făcută de către acea latură a lor care se îndreaptă către Creatorul lor. Aceia care delasă rugăciu..." içeriğiyle yeni sayfa oluşturdu)
("Predestinarea Divină este un aspect al Științei Divine; stabilește o măsură pentru fiecare lucru, care este precum o matriță spirituală și specială. Măsura care este stabilită de destin este precum un plan, un model ca acel lucru să existe. Când Puterea Divină creează un lucru, o face cu o extremă ușurință în conformitate cu măsura stabilită." içeriğiyle yeni sayfa oluşturdu)
 
(Aynı kullanıcının aradaki diğer 12 değişikliği gösterilmiyor)
237. satır: 237. satır:
cu gradul în care crima lui încalcă aceste drepturi, la fel și omul care delasă adorarea și rugăciunea încalcă serios drepturile omului, care sunt precum supușii Domului Etern și Veșnic, și săvârșește o nedreptate spirituală împotriva acestora. Pentru că perfecțiunea ființelor umane se manifestă prin preamărirea și adorarea făcută de către acea latură a lor care se îndreaptă către Creatorul lor. Aceia care delasă rugăciunea nu văd și nu pot vedea actele de adorare ale ființelor, ba chiar le reneagă. Astfel, acest lucru reprezintă o decădere a valorii creaturilor, datorate adorării și preamăririi care, fiecare dintre ele este o scrisoare a Creatorului Absolut și o oglindă a Numelor Lui. Prin urmare, consideră creaturile în afară de el neînsemnate, lipsite de scopuri, neînsuflețite și sărmane, fără rost și întrece măsura, negând perfecțiunea lor.
cu gradul în care crima lui încalcă aceste drepturi, la fel și omul care delasă adorarea și rugăciunea încalcă serios drepturile omului, care sunt precum supușii Domului Etern și Veșnic, și săvârșește o nedreptate spirituală împotriva acestora. Pentru că perfecțiunea ființelor umane se manifestă prin preamărirea și adorarea făcută de către acea latură a lor care se îndreaptă către Creatorul lor. Aceia care delasă rugăciunea nu văd și nu pot vedea actele de adorare ale ființelor, ba chiar le reneagă. Astfel, acest lucru reprezintă o decădere a valorii creaturilor, datorate adorării și preamăririi care, fiecare dintre ele este o scrisoare a Creatorului Absolut și o oglindă a Numelor Lui. Prin urmare, consideră creaturile în afară de el neînsemnate, lipsite de scopuri, neînsuflețite și sărmane, fără rost și întrece măsura, negând perfecțiunea lor.


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Cu adevărat, fiecare vede Universul prin oglinda sa. Allah Cel Atotputernic a creat omul ca o măsură și un cântar pentru Univers; a dăruit fiecărui individ o lume aparte din Univers și i-a arătat culoarea acelei lumi în funcție de credința din inima lui.
Evet herkes, kâinatı kendi âyinesiyle görür. Cenab-ı Hak insanı kâinat için bir mikyas, bir mizan suretinde yaratmıştır. Her insan için bu âlemden hususi bir âlem vermiş. O âlemin rengini, o insanın itikad-ı kalbîsine göre gösteriyor.
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
De exemplu, o persoană deznădăjduită, abătută și care se plânge tot timpul vede creaturile din jur în disperare și deznădejde, în timp ce o persoană veselă, optimistă și voioasă vede Universul plin de veselie și zâmbete. Tot la fel, omul gânditor care-și îndeplinește sarcina adorării și a preamăririi cu seriozitate, descoperă și observă într-un anumit nivel, adorările și premăririle aduse de creaturi care în mod sigur există și o realitate. În timp ce persoana care delasă adorarea, fie prin neglijare, fie prin negare, vede creaturile într-o manieră total contrară și opusă realității perfecțiunii lor și astfel încalcă într-un mod spiritual.
Mesela, gayet meyus ve matemli olarak ağlayan bir insan, mevcudatı ağlar ve meyus suretinde görür; gayet sürurlu ve neşeli, müjdeli ve kemal-i neşesinden gülen bir adam, kâinatı neşeli, güler gördüğü gibi; mütefekkirane ve ciddi bir surette ibadet ve tesbih eden adam, mevcudatın hakikaten mevcud ve muhakkak olan ibadet ve tesbihatlarını bir derece keşfeder ve görür. Gafletle veya inkârla ibadeti terk eden adam; mevcudatı, hakikat-i kemalâtına tamamıyla zıt ve muhalif ve hata bir surette tevehhüm eder ve manen onların hukukuna tecavüz eder.
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Mai mult, pentru că acela care delasă rugăciunea nu este stăpân pe sine, își înșeală propriul suflet, care este supusul Adevăratului lui Stăpân. De aceea Stăpânul lui amenință cu tărie partea poruncitoare de rău a sufletului pentru a lua dreptul acestuia de la el. Din cauza faptului că a delăsat rugăciunea, care este rezultatul creației și scopul acesteia, a încălcat Înțelepciunea și Voința Divină și ca urmare a primit o pedeapsă aspră.
Hem o târikü’s-salât, kendi kendine mâlik olmadığı için kendi mâlikinin bir abdi olan kendi nefsine zulmeder. Onun mâliki, o abdinin hakkını, onun nefs-i emmaresinden almak için dehşetli tehdit eder. Hem netice-i hilkati ve gaye-i fıtratı olan ibadeti terk ettiğinden, hikmet-i İlahiye ve meşiet-i Rabbaniyeye karşı bir tecavüz hükmüne geçer. Onun için cezaya çarpılır.
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
'''Pe scurt:''' Cel care abandonează rugăciunea își neîndreptățește deopotrivă propriul suflet – care este sclavul și robul lui Allah – și, de asemenea, încalcă drepturile desăvârșite din Univers. Cu siguranță, așa cum necredința este o insultă a existenței, la fel și abandonarea rugăciunii este o negare a perfecțiunilor Universului. Și de vreme ce este un act de ofensă împotriva Înțelepciunii Divine, omul este demn de amenințări severe și pedepse aspre.
'''Elhasıl:''' İbadeti terk eden hem kendi nefsine zulmeder –nefsi ise Cenab-ı Hakk’ın abdi ve memlûküdür– hem kâinatın hukuk-u kemalâtına karşı bir tecavüz, bir zulümdür. Evet nasıl ki küfür, mevcudata karşı bir tahkirdir; terk-i ibadet dahi kâinatın kemalâtını bir inkârdır. Hem hikmet-i İlahiyeye karşı bir tecavüz olduğundan, dehşetli tehdide, şiddetli cezaya müstahak olur.
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Din acest motiv, Coranul alege stilul amenințării și a avertizării pentru a exprima acestă necesitate și acest adevăr menționat anterior, astfel încât, acest stil este corespunzător și potrivit, într-un mod perfect, cu cerințele situației.
İşte bu istihkakı ve mezkûr hakikati ifade etmek için Kur’an-ı Mu’cizü’l-Beyan, mu’cizane bir surette o şiddetli tarz-ı ifadeyi ihtiyar ederek, tam tamına hakikat-i belâgat olan mutabık-ı mukteza-yı hale mutabakat ediyor.
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
'''A DOUA ÎNTREBARE'''
'''İkinci Sual:''' Tabiattan vazgeçen ve imana gelen zat diyor ki:
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Persoanele care au renunțat la conceptele naturaliste și au ajuns să creadă au întrebat:
Her mevcud, her cihette, her işinde ve her şeyinde ve her şe’ninde meşiet-i İlahiyeye ve kudret-i Rabbaniyeye tabi olması, çok azîm bir hakikattir. Azameti cihetinde dar zihinlerimize sıkışmıyor. Halbuki gözümüzle gördüğümüz bu nihayet derecede mebzuliyet hem hilkat ve icad-ı eşyadaki hadsiz suhulet hem sâbık bürhanlarınızla tahakkuk eden vahdet yolundaki icad-ı eşyada nihayet derecede kolaylık ve suhulet hem nass-ı Kur’an ile beyan edilen مَا خَل۟قُكُم۟ وَلَا بَع۟ثُكُم۟ اِلَّا كَنَف۟سٍ وَاحِدَةٍ ۝ وَمَٓا اَم۟رُ السَّاعَةِ اِلَّا كَلَم۟حِ ال۟بَصَرِ اَو۟ هُوَ اَق۟رَبُ gibi âyetlerin sarahaten gösterdikleri nihayet derecede kolaylık, o hakikat-i azîmeyi, en makbul ve en makul bir mesele olduğunu gösteriyorlar. Bu kolaylığın sırrı ve hikmeti nedir?
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
„Este un adevăr absolut faptul că fiecare ființă depinde de Voința și Puterea Divină din toate punctele de vedere, în tot ceea ce face, în toate acțiunile și cu tot ceea ce-l privește. Și acesta este un adevăr măreț pe care mințile noastre înguste nu le pot percepe. Cu toate acestea, abundența infinită a creaturilor pe care o vedem cu ochii noștri, simplitatea deplină în crearea lucrurilor, ușurința absolută a creării lucrurilor de către Creatorul Unic – demonstrată prin dovezile pe care le-ați prezentat anterior –, cât și explicația adusă de următoarele versetele coranice, care arată într-un mod explicit această ușurință:
'''Elcevap:''' Yirminci Mektup’un Onuncu Kelimesi olan وَهُوَ عَلٰى كُلِّ شَى۟ءٍ قَدٖيرٌ beyanında, o sır gayet vâzıh ve kat’î ve mukni bir tarzda beyan edilmiş. Hususan o mektubun zeylinde daha ziyade vuzuh ile ispat edilmiş ki bütün mevcudat, Sâni’-i Vâhid’e isnad edildiği vakit, bir tek mevcud hükmünde kolaylaşır. Eğer Vâhid-i Ehad’e verilmezse bir tek mahlukun icadı, bütün mevcudat kadar müşkülleşir ve bir çekirdek, bir ağaç kadar suubetli olur.
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
مَا خَل۟قُكُم۟ وَلَا بَع۟ثُكُم۟ اِلَّا كَنَف۟سٍ وَاحِدَةٍ - "Crearea voastră şi învierea voastră nu sunt [pentru Allah] decât [la fel de uşoare] ca pentru un singur suflet!”(<ref>Coran, Sura Luqman: 28</ref>) și وَمَٓا اَم۟رُ السَّاعَةِ اِلَّا كَلَم۟حِ ال۟بَصَرِ اَو۟ هُوَ اَق۟رَبُ "Iar porunca [privitoare la] Ceas este ca o clipire din ochi sau chiar şi mai scurtă.” (<ref>Coran, Sura An-Nahl: 77</ref>), demostrează că acest adevăr măreț este cel mai rezonabil și logic dintre aspecte. Care este înțelepciunea și taina acestei ușurințe?
Eğer Sâni’-i Hakiki’sine verilse kâinat bir ağaç gibi ve ağaç bir çekirdek gibi ve cennet bir bahar gibi ve bahar bir çiçek gibi kolaylaşır, suhulet peyda eder. Ve bilmüşahede görünen hadsiz mebzuliyet ve ucuzluğun ve her nev’in suhuletle kesret-i efradı bulunmasının ve kesret-i suhulet ve süratle muntazam, sanatlı, kıymetli mevcudatın kolayca vücuda gelmesinin sırlarına medar olan ve hikmetlerini gösteren yüzer delillerinden ve başka risalelerde tafsilen beyan edilen bir ikisine muhtasar bir işaret ederiz.
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
'''Răspunsul:''' Această taină a fost elucidată într-o manieră clară, certă și convingătoare în explicația: وَهُوَ عَلٰى كُلِّ شَى۟ءٍ قَدٖيرٌ "Allah, doară, este cu putere peste toate!”(<ref>Coran, Sura An-Nahl: 77</ref>) , care este Al Zecea Cuvânt a celei de-a Douăzecea Scrisori. Și s-a demonstrat mult mai clar în completările aduse acelei scrisori că atunci când creaturile sunt atribuite unui Singur Creator, explicația existenței lor devine la fel de simplă și ușoară precum explicația existenței unei singure creații. Însă dacă ele nu sunt atribuite Celui Singur, Unic, argumentarea creației unei singure ființe devine la fel de dificilă precum crearea tuturor ființelor vii, iar crearea unei semințe devine la fel de complicată precum crearea unui copac.
Mesela, nasıl ki yüz nefer, bir zabitin idaresine verilse; bir neferin, yüz zabitin idarelerine verilmesinden yüz derece daha kolay olduğu gibi; bir ordunun teçhizat-ı askeriyesi bir merkez, bir kanun, bir fabrika ve bir padişahın emrine verildiği vakit, âdeta kemiyeten bir neferin teçhizatı kadar kolaylaştığı gibi; bir neferin teçhizat-ı askeriyesi müteaddid merkezlere, müteaddid fabrikalara, müteaddid kumandanlara havalesi de âdeta bir ordunun teçhizatı kadar kemiyeten müşkülatlı oluyor. Çünkü bir tek neferin teçhizatı için bütün orduya lâzım olan fabrikaların bulunması gerektir.
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Atunci când sunt atribuite Adevăratului lor Creator, Universul capătă o ușurință precum un copac, un copac precum o sămânță, Paradisul precum primăvara și primăvara precum o floare. Vom arăta acum pe scurt una sau două dovezi dintre sutele de dovezi care au fost explicate în detaliu în alte Scrisori, care arată tainele și înțelepciunile ascunse ale creaturilor numeroase pe care le privim, care nu pot fi limitate și care au un preț mic, și de asemenea mulțimea felurilor din fiecare specie și venirea lor la viață într-un mod organizat, perfect și cu o simplitate și ușurință absolută.
Hem bir ağacın sırr-ı vahdet cihetiyle, bir kökte, bir merkezde, bir kanun ile mevadd-ı hayatiyesi verildiğinden binler meyve veren o ağaç, bir meyve kadar suhuletli olduğu bilmüşahede görünür. Eğer vahdetten kesrete gidilse, her bir meyveye lâzım mevadd-ı hayatiye başka yerden verilse her bir meyve, bir ağaç kadar müşkülat peyda eder. Belki ağacın bir enmuzeci ve fihristesi olan bir tek çekirdek dahi o ağaç kadar suubetli olur. Çünkü bir ağacın hayatına lâzım olan bütün mevadd-ı hayatiye, bir tek çekirdek için de lâzım oluyor.
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
De exemplu, dacă i s-ar da unui ofițer comanda a o sută de soldați, ar fi de o sută de ori mai ușor decât dacă un singur soldat ar fi comandat de o sută de ofițeri. În mod similar, dacă echiparea unei armate este lăsată în sarcina unui singur comandament, este supusă unei singure legi, unei singure fabrici și sub porunca unui singur rege, devine la fel de simplă ca și echiparea unui singur soldat. Dar dacă echiparea unui singur soldat se realizează din mai multe centre, mai multe fabrici și se află sub comenzi diferite, va deveni la fel de dificilă ca și echiparea unei armate. Pentru că, pentru a echipa un singur soldat este nevoie de atâtea fabrici câte sunt necesare pentru echiparea unei întregi armate.
İşte bu misaller gibi yüzler misaller var gösteriyorlar ki vahdette, nihayet derecede suhuletle vücuda gelen binler mevcud, şirkte ve kesrette, bir tek mevcuddan daha ziyade kolay olur.
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
De asemenea, se observă foarte ușor că un singur pom, care își ia substanțele necesare dintr-o singură rădăcină, cu un singur centru și o singură lege, dă roade la mii de fructe cu aceeași simplitate și ușurință ca și când ar produce un singur fruct.
Sair risalelerde bu hakikat iki kere iki dört eder derecede ispat edildiğinden, onlara havale edip, burada yalnız bu suhulet ve kolaylığın ilim ve kader-i İlahî ve kudret-i Rabbaniye nokta-i nazarında gayet mühim bir sırrını beyan edeceğiz. Şöyle ki:
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Dacă în locul unei singure surse sunt acceptate mai multe surse și toate necesitățile vitale pentru fiecare fruct vor proveni din locuri diferite, producerea lui va deveni la fel de dificilă ca și producerea unui pom. Și chiar producerea unei singure semințe, care este precum un eșantion și un index al pomului, va deveni la fel de dificilă ca și producerea pomului, iar pentru ca sămânța să supraviețuiască este nevoie de aceleași substanțe ca și pomul.
Sen bir mevcudsun. Eğer Kadîr-i Ezelî’ye kendini versen; bir kibrit çakar gibi hiçten, yoktan, bir emirle, hadsiz kudretiyle, seni bir anda halk eder. Eğer sen kendini ona vermezsen, belki esbab-ı maddiyeye ve tabiata isnad etsen o vakit sen, kâinatın muntazam bir hülâsası, meyvesi ve küçük bir fihristesi ve listesi olduğundan; seni yapmak için kâinatı ve anâsırı ince elek ile eleyip hassas ölçülerle aktar-ı âlemden senin vücudundaki maddeleri toplamak lâzım gelir.
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Sunt sute de exemple similare care arată că este mai ușor să explici existența a mii de creaturi, a căror existență a apărut printr-o simplitate absolută, atunci când accepți Unicitatea lui Allah, decât explicația existenței unei singure creaturi atunci când Îi face asociați lui Allah.
Çünkü esbab-ı maddiye yalnız terkip eder, toplar. Kendilerinde bulunmayanı; hiçten, yoktan yapamadıkları, bütün ehl-i akıl yanında musaddaktır. Öyle ise küçük bir zîhayatın cismini aktar-ı âlemden toplamaya mecbur olurlar.
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
De vreme ce acest adevăr a fost dovedit în alte părți ale „Scrisorii Luminii”, într-un mod cert precum doi plus doi fac patru, te trimitem acolo, ca aici să dezvăluim numai o taină măreață cu privire la această ușurință și simplitate din punct de vedere al Științei, Predestinării și Puterii Divine. Este după cum urmează:
İşte vahdette ve tevhidde ne kadar kolaylık ve şirkte ve dalalette ne kadar müşkülat var olduğunu anla!
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Tu ești o ființă umană. Dacă te atribui lui Allah, Cel Etern și Atotputernic, vei accepta că El te-a creat printr-un ordin, prin puterea Sa infinită, din nimic, într-o clipire, ca și cum ai aprinde un chibrit. Dacă nu faci aceasta și mai degrabă te atribui cauzelor fizice și Naturii, de vreme ce ești un rezultat bine organizat, un fruct, un index în miniatură și o listă a Universului, pentru a te crea, el și elementele lui ar trebui să se cearnă printr-o sită și să se adune, în măsuri exacte din toate colțurile Universului, toate substanțele care alcătuiesc corpul tău,
İkincisi, ilim noktasında hadsiz bir suhulet vardır. Şöyle ki:
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
căci cauzele materiale au numai funcția de a aduna și de a forma.  
Kader, ilmin bir nev’idir ki her şeyin manevî ve mahsus kalıbı hükmünde bir miktar tayin eder. Ve o miktar-ı kaderî, o şeyin vücuduna bir plan, bir model hükmüne geçer. Kudret icad ettiği vakit, gayet suhuletle o kaderî miktar üstünde icad eder.
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Oamenii raționali au confirmat că nu pot crea din nimic ceva ce nu se află în ei. Aceasta fiind situația, ei ar fi obligați să adune la un loc corpul unei ființe umane minuscule, din fiecare colț al Universului.
Eğer o şey muhit ve hadsiz ve ezelî bir ilmin sahibi olan Kadîr-i Zülcelal’e verilmezse –sâbıkan geçtiği gibi– binler müşkülat değil belki yüz muhalat ortaya düşer. Çünkü o miktar-ı kaderî ve miktar-ı ilmî olmazsa binler haricî ve maddî kalıplar, küçücük bir hayvanın cesedinde istimal edilmek lâzım gelir.
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Acum, înțelege câtă ușurință există în Calea Unicității și câtă dificultate există în rătăcire și în atribuirea de parteneri lui Allah!
İşte vahdette nihayetsiz kolaylık ve dalalette ve şirkte hadsiz müşkülatın bir sırrını anla وَمَٓا اَم۟رُ السَّاعَةِ اِلَّا كَلَم۟حِ ال۟بَصَرِ اَو۟ هُوَ اَق۟رَبُ âyeti, ne kadar hakikatli ve doğru ve yüksek bir hakikati ifade ettiğini bil!
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
În al doilea rând, există o ușurință infinită în ceea ce privește Știința Divină. Este în felul următor:
'''Üçüncü Sual:''' Eskiden düşman, şimdi dost olan mühtedi diyor ki: Şu zamanda çok ileri giden feylesoflar diyorlar ki: “Hiçten hiçbir şey icad edilmiyor ve hiçbir şey idam edilmiyor yalnız bir terkip bir tahlildir ki kâinat fabrikasını işlettiriyor.”
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Predestinarea Divină este un aspect al Științei Divine; stabilește o măsură pentru fiecare lucru, care este precum o matriță spirituală și specială. Măsura care este stabilită de destin este precum un plan, un model ca acel lucru să existe. Când Puterea Divină creează un lucru, o face cu o extremă ușurință în conformitate cu măsura stabilită.
'''Elcevap:''' Nur-u Kur’an ile mevcudata bakmayan feylesofların en ileri gidenleri bakmışlar ki tabiat ve esbab vasıtasıyla bu mevcudatın teşekkülat ve vücudlarını –sâbıkan ispat ettiğimiz tarzda– imtina derecesinde müşkülatlı gördüklerinden, iki kısma ayrıldılar.
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Dacă acel lucru nu este atribuit Celui Atotputernic și Unic, Care posedă Cunoașterea Absolută, Cuprinzătoare și Veșnică, după cum a fost descris mai sus, nu numai că ar determina mii de probleme, însă ar ieși la iveală sute de imposibilități. Pentru că, dacă nu ar fi existat această măsură stabilită prin predestinare și această Cunoaștere Divină, ar fi trebuit să fie folosite mii de matrițe materiale și externe chiar și pentru corpul unei creaturi minuscule.
Bir kısmı sofestaî olup, insanın hâssası olan akıldan istifa ederek, ahmak hayvanlardan daha aşağı düşerek, kâinatın vücudunu inkâr etmeyi; hattâ kendilerinin vücudlarını dahi inkâr etmesini; dalalet mesleğinde esbab ve tabiatın icad sahibi olmalarından daha ziyade kolay gördüklerinden hem kendilerini hem kâinatı inkâr edip, cehl-i mutlaka düşmüşler.
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Deci, poți înțelege astfel una din tainele ușurinței acceptării unui Singur Creator și nenumăratele probleme pricinuite de rătăcire și de atribuirea de parteneri lui Allah. Ia seama de adevărul corect și măreț pe care-l prezintă versetul:
İkinci güruh bakmışlar ki dalalette, esbab ve tabiat mûcid olmak noktasında, bir sinek ve bir çekirdeğin icadı, hadsiz müşkülatı var ve tavr-ı aklın haricinde bir iktidar iktiza ediyor. Onun için bilmecburiye icadı inkâr ediyorlar “Yoktan var olmaz.” diyorlar ve idamı da muhal görüyorlar “Var yok olmaz.” hükmediyorlar. Yalnız harekât-ı zerrat ile tesadüf rüzgârlarıyla bir terkip ve tahlil ve dağılmak ve toplanmak suretinde bir vaziyet-i itibariye tahayyül ediyorlar.
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
وَمَٓا اَم۟رُ السَّاعَةِ اِلَّا كَلَم۟حِ ال۟بَصَرِ اَو۟ هُوَ اَق۟رَبُ "Iar porunca [privitoare la] Ceas este ca o clipire din ochi sau chiar şi mai scurtă.” (<ref>Coran, sura An-Nahl: 77</ref>)
İşte sen gel, ahmaklığın ve cehaletin en aşağı derecesinde, en yüksek akıllı kendini zanneden adamları gör ve dalalet, insanı ne kadar maskara ve süflî ve echel yaptığını bil, ibret al!
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
'''A TREIA ÎNTREBARE'''
Acaba her senede, dört yüz bin envaı birden zemin yüzünde icad eden ve semavat ve arzı altı günde halk eden ve altı haftada, her baharda, kâinattan daha sanatlı, hikmetli zîhayat bir kâinatı inşa eden bir kudret-i ezeliye, bir ilm-i ezelînin dairesinde, planları ve miktarları taayyün eden mevcudat-ı ilmiyeyi göze göstermeyen bir ecza ile yazılan ve görünmeyen bir yazıyı göstermek için sürülen bir ecza misillü, gayet kolay o ma’dumat-ı hariciye olan mevcudat-ı ilmiyeye vücud-u haricî vermeyi o kudret-i ezeliyeden uzak görmek ve icadı inkâr etmek; evvelki güruh olan sofestaîlerden daha ziyade ahmakane ve cahilanedir.
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Fostul dușman care acum a devenit prieten și care a aflat adevărul a spus: „Filosofii, care s-au evidențiat în zilele noastre, susțin că nimic nu poate fi creat din neant și nu poate trece în non-existență un lucru existent; numai compunerea și descompunere fac să funcționeze fabrica Universului.”
Bu bedbahtlar, âciz-i mutlak ve yalnız bir cüz-i ihtiyarîden başka ellerinde olmayan firavunlaşmış kendi nefisleri, hiçbir şeyi idam ve yok edemediklerinden ve hiçbir zerreyi, bir maddeyi, hiçten, yoktan icad edemediklerinden ve güvendikleri esbab ve tabiatın ellerinde hiçten icad gelmediği cihetle, ahmaklıklarından diyorlar: “Yoktan var olmaz, var da yok olmaz.” deyip bu bâtıl ve hata düsturu, Kadîr-i Mutlak’a teşmil etmek istiyorlar.
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
'''Răspunsul:''' De vreme ce majoritatea filosofilor, care nu privesc lucrurile și evenimentele prin lumina Coranului, ci le privesc prin intermediul Naturii și cauzelor, ei văd crearea și formarea ființelor vii a fi atât de dificilă încât ajunge la nivelul de imposibilitate – după cum am dovedit mai sus. Aceștia se împart în două grupuri.
'''Evet, Kadîr-i Zülcelal’in iki tarzda icadı var. Biri, ihtira ve ibda iledir.''' Yani hiçten, yoktan vücud veriyor ve ona lâzım her şeyi de hiçten icad edip eline veriyor. '''Diğeri, inşa ile sanat iledir.''' Yani kemal-i hikmetini ve çok esmasının cilvelerini göstermek gibi çok dakik hikmetler için kâinatın anâsırından bir kısım mevcudatı inşa ediyor. Her emrine tabi olan zerratları ve maddeleri, rezzakıyet kanunuyla onlara gönderir ve onlarda çalıştırır.
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Primul grup a abdicat rațiunea, care este exclusivă ființelor umane, și ca atare a decăzut mai jos decât animalele fără minte. A considerat că este mai ușor să nege existența Universului și chiar existența lor înșiși, decât să urmeze calea rătăcirii, care susține că Natura și cauzele au puterea de a crea. Drept urmare, au negat deopotrivă propria existență și Universul și astfel au coborât într-o ignoranță absolută.
Evet, Kādir-i Mutlak’ın iki tarzda hem ibda hem inşa suretinde icadı var. Varı yok etmek ve yoğu var etmek; en kolay en suhuletli, belki daimî, umumî bir kanunudur. Bir baharda, üç yüz bin enva-ı zîhayat mahlukatın şekillerini, sıfatlarını, belki zerratlarından başka bütün keyfiyat ve ahvallerini hiçten var eden bir kudrete karşı “Yoğu var edemez!” diyen adam, yok olmalı!
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Al doilea grup a văzut că în calea rătăcirii, în ceea ce privește considerarea cauzelor și a Naturii ca fiind creatoare, până și crearea unei muște și chiar a unei semințe necesită o greutate absolută și implică o putere peste limitele rațiunii. Prin urmare, ei au fost obligați să nege actul creației și să spună: „Nimic nu poate să existe din neant.” Au considerat inexistența ca fiind imposibilă și au declarat: „Ceea ce există nu poate trece în inexistență.” Ei și-au imaginat o situație în care răspândirea și adunarea apar prin mișcări ale particulelor și prin vânturile întâmplării.”
Tabiatı bırakan ve hakikate geçen zat diyor ki: Cenab-ı Hakk’a zerrat adedince şükür ve hamd ü sena ediyorum ki kemal-i imanı kazandım, evham ve dalaletlerden kurtuldum ve hiçbir şüphem de kalmadı.
 
</div>
Acum, vino și privește-i pe cei care se consideră cei mai inteligenți oameni, dar sunt la cel mai de jos nivel al ignoranței și a prostiei! Și ia aminte cât de mult i-a înjosit rătăcirea pe aceștia!
 
Oare cum este posibil să excluzi existența unui lucru din Puterea cea Absolută, care face să existe simultan patru sute de mii de specii pe fața Pământului, Care a creat cerurile și Pământul în șase zile și Care ridică în fiecare primăvară, în șase săptămâni, sub privirile omului și a auzului lui, o lume vie formată din plante și animale, ale căror perfecțiune și înțelepciune sunt mai revelante decât însuși întregul Univers? Cum se poate exclude din aceasta, crearea celor existente în știința Celui Absolut, ale căror planuri și măsuri au fost stabilite în sfera unei Științe a Lui și apoi au fost create cu o ușurință absolută și care dezvăluie, prin folosirea unei substanțe chimice, o scriere ce nu se putea vedea? Oare excluderea din acea Putere Veșnică a dăruirii unei înfățișări externe celor existente în știința Lui, și care sunt de fapt inexistente în realitate, și negarea existenței însăși, nu este o prostie și o ignoranță mai mare decât prostia și ignoranța filosofilor din primul grup?
 
Acești nefericiți, care nu au nicio putere și nu dispun de nimic altceva decât de o voință limitată și au sufletul îngâmfat precum cel al faraonilor, pentru că nu pot anihila nimic, nici nu pot crea ceva din nimic – nici măcar o particulă minusculă – și mai mult, faptul că Natura și cauzele în care ei se încred sunt neputincioase și nu le este în puterea lor crearea din neant, îi vedem că declară: „Nimic nu poate exista din neant, nici ceea ce există nu poate să dispară.” Mai mult aceștia vor să generalizeze această lege eronată și greșită până și în ceea ce-L privește pe Cel cu Putere Absolută.
 
Într-adevăr, Cel Atotputernic, Posesor al Gloriei, creează în două feluri:
 
'''Primul este crearea''' din neant, care nu exista înainte și care nu are seamăn. Înseamnă că El creează lucrurile din nonexistență și creează totul necesar pentru ele, de asemenea din nimic, și le dă aceste necesități în posesie.
 
'''Al doilea este crearea prin crearea propriu-zisă,''' ca artă. Înseamnă că El creează anumite ființe din elementele Universului pentru a demonstra frânturi subtile din Perfecțiunea Înțelepciunii Sale și din multiplele Manifestări ale Numelor Sale și trimite particule și materie, care ascultă de fiecare ordin al Său, către aceste ființe, prin legea înzestrării, și folosește aceste particule în acestea.
 
Da, Cel Atotputernic creează în două feluri, atât din nimic, cât și prin aducerea laolaltă a celor deja existente. Pentru a anihila ceea ce există și pentru a face să existe ceea ce nu există, pentru El este o lege care este extrem de ușoară, universală și constantă. Acela care se împotrivește Puterii creatoare din nonexistență, Care creează primăvara trei sute de mii de feluri de creaturi și vietăți, dându-le înfățișări, însușiri și Care le înzestrează cu toate condițiile și stările lor, cu excepția particulelor din ele și care spune: „El nu poate crea ceva inexistent.”, ar trebui practic să nu existe!
 
Acela care a renunțat la conceptele naturaliste și care a luat calea Adevărului spune: „Slava și mulțumirea fie a lui Allah, Cel Atotputernic, de atâtea ori câte particule a făcut să existe, am ajuns la credința deplină. Am fost salvat de iluzie și rătăcire. Nu mai am nicio urmă de îndoială.”


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
اَل۟حَم۟دُ لِلّٰهِ عَلٰى دٖينِ ال۟اِس۟لَامِ وَ كَمَالِ ال۟اٖيمَانِ
اَل۟حَم۟دُ لِلّٰهِ عَلٰى دٖينِ ال۟اِس۟لَامِ وَ كَمَالِ ال۟اٖيمَانِ
</div>


<div lang="tr" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Lauda fie a lui Allah pentru religia islamică și credința deplină!
 
سُب۟حَانَكَ لَا عِل۟مَ لَنَٓا اِلَّا مَا عَلَّم۟تَنَٓا اِنَّكَ اَن۟تَ ال۟عَلٖيمُ ال۟حَكٖيمُ
سُب۟حَانَكَ لَا عِل۟مَ لَنَٓا اِلَّا مَا عَلَّم۟تَنَٓا اِنَّكَ اَن۟تَ ال۟عَلٖيمُ ال۟حَكٖيمُ
</div>
 
„Mărire Ţie! Nu avem ştire decât de ceea ce Tu ne ai învăţat, căci Tu eşti Atoateştiutor [şi] Înţelept” [Al ’Alim, Al Hakim].” (<ref>Coran, Sura Al-Baqara: 32</ref>)