Primul cuvânt
([1])(Bismillahir-Rahmanir-Rahim)
بِسْمِ اللّٰهِ الرَّحْمٰنِ الرَّح۪يمِ
وَ بِهٖ نَس۟تَعٖينُ
اَل۟حَم۟دُ لِلّٰهِ رَبِّ ال۟عَالَمٖينَ
Slavă lui Allah, Stăpânul Lumilor!
وَ الصَّلَاةُ وَ السَّلَامُ عَلٰى سَيِّدِنَا مُحَمَّدٍ
وَ عَلٰى اٰلِهٖ وَ صَح۟بِهٖ اَج۟مَعٖينَ
Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra Profetului Muhammed și asupra familiei și companionilor săi!
O, fratele meu! Mi-ai cerut niște sfaturi. Și fiindcă tu ești un soldat, îți voi spune opt povestiri despre armată, așadar dă ascultare acestora. Deoarece eu cred că propriul meu suflet are nevoie, mai mult ca orișicine, de astfel de sfaturi, așa că am scris cândva ”Cele opt cuvinte”, inspirate din opt versete coranice, dar mi-am spus că sunt cam lungi. Acum le-am scris mai scurte și pe înțelesul tuturor, deci, cine dorește este poftit să asculte împreună cu mine.
Primul cuvânt
”În numele lui Allah” (Bismillah) este începutul fiecărui lucru bun. Și noi când începem un lucru, trebuie să începem cu acesta. Să știi, o, sufletul meu! Acest cuvânt binecuvântat este simbolul Islamului și este rostit de toate ființele, fiecare prin felul său de a grăi.
Ca să înțelegi mai bine puterea nemărginită și binecuvântarea infinită a cuvântului ”Bismillah”, ascultă următoarea pildă.
În triburile arabe nomade, pentru ca un om să poată călători, avea nevoie de numele și protecția conducătorului tribului respectiv. Astfel, era ferit de atacurile bandiților și putea să-și atingă obiectivele. În caz contrar, de unul singur, era nevoit să înfrunte mulți dușmani și avea multe nevoi.
Și uite așa, doi oameni pornesc într-o călătorie, în deșert. Unul dintre ei era modest, iar celălalt era arogant... Cel modest a pornit la drum în numele unui conducător, iar cel arogant, nu... Primul om putea călători în siguranță, oriunde se ducea. Dacă se întâlnea cu un răuvoitor spunea: ”Eu călătoresc în numele conducătorului cutare”, astfel răufăcătorul pleca și îl lăsa în pace. Iar dacă intra într-un cort, datorită acelui nume era tratat cu respect. Cel arogant a avut parte de belele de nedescris, pe parcursul întregii călătorii. Tremura tot timpul și era nevoit să cerșească mereu. Era umilit și se făcea mereu de râs.
O, tu, sufletul meu arogant! Tu ești acel călător, iar această viață este un deșert! Neputința și sărăcia ta sunt fără margini, iar dușmanii și nevoile tale sunt fără număr. De vreme ce așa este, vino și intră sub protecția Stăpânului Etern și Înțeleptului Veșnic, pentru a nu fi nevoit să cerșești în fața întregii lumi și pentru a nu tremura în fața fiecărei primejdii.
Într-adevăr, acest cuvânt este o comoară atât de binecuvântată încât leagă neputința și sărăcia ta fără margini cu o putere și o milă infinită și face ca acestea să devină un mijlocitor acceptat în fața Celui Atotputernic și Milostiv.
Într-adevăr, cel care acționează împreună cu acest cuvânt este asemenea acelui om care merge și se înrolează în armată și acționează în numele statului. Nu-i este frică de nimeni, vorbește ”În numele statului, în numele legii”, îndeplinește orice sarcină și face față oricărei probleme.
Așa cum am spus la început: ”Toate cele existente spun Bismillah (În numele lui Allah), fiecare prin limbajul lui.” Nu-i așa?
Așa este. Dacă un om ar veni și i-ar lua, cu forța, pe toți locuitorii unui oraș și i-ar obliga să facă diferite munci, vei spune cu siguranță, că acel om nu acționează în numele său și nu se bazează pe propriile forțe, însă ar putea fi un soldat care acționează în numele statului, bazându-se pe puterea unui conducător.
În același mod, toate lucrurile acționează în numele Atotputernicului Allah. Semințele mici precum grăunțele poartă pe vârfurile lor pomi falnici și greutăți precum munții.
Înseamnă că fiecare pom spune ”Bismillah” (În numele lui Allah) și, umplându-și mâinile cu fructe din comoara Îndurării, ni le servesc nouă.
Toate grădinile spun ”Bismillah” (În numele lui Allah) și devin bucătării ale Puterii Divine în care se adună și se pregătesc numeroase și felurite mâncăruri delicioase.
Toate animalele binecuvântate, precum vacile, cămilele, oile și caprele spun ”Bismillah” (În numele lui Allah) și ele devin izvoare dătătoare de lapte, din abundența Îndurării Divine. Și ne oferă nouă, în numele Celui care Înzestrează, mâncarea cea mai bună, cea mai curată, precum o apă a vieții([2]).
Rădăcinile și nervurile fiecărei plante, fiecărui pom, fiecărui fir moale al ierbii, precum mătasea, spun ”Bismillah” (În numele lui Allah). Ele străpung pietrele și pământul dur și spun ”În numele lui Allah, în numele Celui Milostiv” și astfel toate se supun Lui.
Într-adevăr, răspândirea crengilor în aer și coacerea fructelor, extinderea rădăcinilor în piatra dură și în pământ cu atâta ușurință, producerea roadelor în aceasta și păstrarea umidității frunzelor verzi și delicate luni întregi în fața unei călduri extreme este o lovitură puternică dată peste gura Naturaliștilor([3]), care cred că Universul și tot ceea ce cuprinde a apărut de la sine, fără a avea un Creator. Apoi înfige un deget în ochii lor chiori și spune:
”Până și cea mai mare putere și căldură, în care voi vă încredeți cel mai mult, acționează sub o comandă!” Acele nervuri precum mătasea străpung pietrele dure, asemenea toiagului lui Moise([4]) (Pacea fie asupra sa!), executând porunca:
فَقُل۟نَا اض۟رِب۟ بِعَصَاكَ ال۟حَجَرَ "Și am spus Noi: Lovește" piatra cu toiagul!”([5]) . Și acele frunze subțiri precum foaia de țigară citesc versetul, asemenea trupului Profetului Ibrahim / Avraam (Pacea fie asupra sa!), împotriva căldurii care răspândește flăcări:
يَا نَارُ كُونٖى بَر۟دًا وَ سَلَامًا "O, foc! Fii răcoare și mântuire!"([6])
Dacă fiecare lucru spune într-adevăr ”Bismillah” (În numele lui Allah), dacă acestea ne aduc binecuvântările lui Allah și ni le oferă nouă, în numele Lui, ar trebui să spunem și noi ”Bismillah” (În numele lui Allah). Ar trebui să dăm în numele lui Allah și să luăm în numele lui Allah. Astfel, nu ar trebui să luăm de la acei oameni care sunt nepăsători față de adevăr și nu dau în numele Lui.
Întrebare: Noi îi respectăm și îi prețuim pe oamenii care ne oferă diferite binefaceri. Dacă este așa, oare care ar trebui să fie atitudinea noastră față de Allah, Care este Adevăratul Înzestrător?
Răspuns: Da, Cel care Înzestrează cu adevărat dorește de la noi, în schimbul minunatelor binecuvântări, trei lucruri:
Primul este pomenirea, al doilea este mulțumirea și al treilea este meditația.
"Bismillah" (În numele lui Allah) este pomenire,
”Elhamdulillah” (Laudă lui Allah) este mulțumire,
iar între ele este meditația, adică înțelegerea și contemplarea la faptul că binecuvântările, care sunt precum opere de artă splendide, sunt miracolul puterii Celui Unic și Absolut și daruri ale Îndurării Lui.
Cât de nesăbuit poți să fii să săruți picioarele unui sărman care-ți aduce cadourile prețioase ale unui sultan, fără să-l recunoști pe sultan, tot astfel este o nesăbuință de o mie de ori mai mare să îndrăgești și să lauzi niște înzestrători aparenți și să uiți de Adevăratul Înzestrător.
O, sufletul meu! Dacă nu vrei să fii atât de nesăbuit, oferă în numele lui Allah... Ia în numele lui Allah... Începe în numele lui Allah... Muncește în numele lui Allah. Și pacea fie asupra voastră!
- ↑ Küçük sözler (Cuvintele cele scurte) reprezintă o selecție din operele lui Said Nursi în care este prezentată importanța credinței și a ritualurilor de adorare.
- ↑ Apa vieții care conduce spre viața eternă.
- ↑ Cei care consideră că întregul univers a apărut întâmplător datorită unor reacții chimice.
- ↑ Odată Profetul Moise (Pacea fie asupra sa!) s-a rugat la Allah, atunci când a căutat apă pentru poporul său.
- ↑ Coran, Sura Baqara: 60
- ↑ Coran, Sura Al-`Anbiya: 69