Translations:Dokuzuncu Söz/30/ro

Și se apleacă (ruku) în fața Măreției Sale care nu are sfârșit și în fața Puterii Sale care nu are limită și în fața Gloriei Sale departe de orice slăbiciune, expununâdu-și slăbiciunea, neputința, sărăcia și umilința împreună cu tot universul, spunând: سُبْحَانَ رَبِّيَ الْعَظِيمُ "Slavă lui Allah, Cel Măreț!”, preamărindu-L astfel pe Stăpânul lui Cel Măreț. De asemenea, omul laolaltă cu universul se prosternează (face sejde) în fața Frumuseții Lui care nu se poate sfârși și în fața Atributelor Măreției Sale care nu cunosc schimbare și în fața Desăvârșirii Sale Eterne care nu se poate modifica și, abandonând toate celelalte lucruri efemere, își declară dragostea și supunerea cu uimire și umilință. Apoi, el găsește un Domn Etern Înțelegător și spunând: سُبْحَانَ رَبِّيَ الْاَعْلٰ "Slavă lui Allah, Preaînaltul!”, declară că Susținătorul lui este lipsit de orice fel de cusur.