Otuz Üçüncü Söz/ro: Revizyonlar arasındaki fark
("Și tot așa, o, tu nepăsător deviat în natură și înecat în mlaștină sa! Cum poate ceva care nu are mâini înțelepte și suficient de puternice care ajunge la trecut și la viitor să intervină în viața de pe pământ? Poate nonentitatea totală a naturii tale să intervină în ea? Dacă doriți să fiţi salvaţi, spuneţi: „Cel mult, natura este un carnet al Puterii Divine. Și, ca și pentru șansă, este un văl de înțelepciune div..." içeriğiyle yeni sayfa oluşturdu) |
("سُب۟حَانَكَ لَا عِل۟مَ لَنَٓا اِلَّا مَا عَلَّم۟تَنَٓا اِنَّكَ اَن۟تَ ال۟عَلٖيمُ ال۟حَكٖيمُ" içeriğiyle yeni sayfa oluşturdu) |
||
(Aynı kullanıcının aradaki diğer 44 değişikliği gösterilmiyor) | |||
473. satır: | 473. satır: | ||
== A DOUĂZECI ȘI CINCEA FEREASTRĂ == | == A DOUĂZECI ȘI CINCEA FEREASTRĂ == | ||
Aşa cum o lovitură indică spre cel care atacă, o lucrare fină de artă care indică spre artist, un copil are nevoie de un părinte, suprafața interioară necesită o suprafață superioară, și așa mai departe ... aşa cum toate aceste calităţi, cunoscute sub numele de chestiuni relative, care nu sunt absolute și nu pot exista una fără alta, întâmplătoare, care rezultă din univers, precum și în ea ca un întreg, indică necesitate. Iar starea de a exista asupra căreia se acționează, care poate fi văzută în toate, punctele unui act, iar starea de creaţie aparentă în toate punctele arată spre starea de creativitate, iar multitudinea și compoziția fi văzut în toată unitatea necesară. Și necesitatea, un act, creativitate, unitatea necesită în mod clar și în mod necesar pe cineva care nu este condiționat, acționat, numeros, compuse, și creat, dar poartă atributele de a fi necesar, un agent, unul, și un creator. | |||
Caz în care, toate eventualitățile, stări de a fi acționat asupra, creaturalitatea creativitatea, multiplicitate și compoziția atesta Unicul Existent Necesar, Cel care acționează precum voiește, creatorul tuturor lucrurilor, singurul Unității. | |||
'''Pe scurt:''' Așa cum necesitatea reiese din întâmplare, faptul stării de a fi acționat și unitatea din multiplicitate, precum și existența dintâi indică acesta din urmă cu certitudine, în același fel, calităţi cum ar fi creaţiunea și faptul că toate nevoile au fost prevăzute, care sunt văzute în oameni, indică în mod clar Existența unor atribute precum Efectuarea și Furnizarea. La rândul său, existența acestor atribute indică în mod necesar și evident existența unui Creator PreaMilos, Care este un Creator și un furnizor. | |||
''' | |||
Adică, cu limbile a sute de atribute ale acestui fel pe care le poartă, fiecare ființă mărturisește sute de Existențe necesare a Celui cu Numele cele mai frumoase. Dacă această mărturie nu este admisă, este necesar să nege toate atributele asemenea lor referitoare la persoane ... | |||
< | <span id="YİRMİ_ALTINCI_PENCERE"></span> | ||
== | == A DOUĂZECI ȘI ŞASEA FEREASTRĂ == | ||
(Hâşiye:<ref>Această fereastră nu este pentru toată lumea, ci numai pentru acei oameni posesori de inimă şi dragoste.</ref>) | |||
(Hâşiye<ref> | |||
Cazurile tot mai reînnoite de frumuseţe şi corectitudine trecând peste fețele ființelor din univers arată că acestea sunt umbre ale manifestărilor Celui Etern Adorat. Într-adevăr, bule de aer pe suprafața râului care se sparg și dispar, şi alte bule care se formează şi care şi acestea se sparg exact ca aceleaşi care le-au precedat arată că acestea sunt oglinzi ale razelor unui soare perpetuu. În același mod, strălucirile frumuseţii care se aprind pe ființele care călătoresc pe râul curgător al timpului indică către un Creator Etern beauteous frumos? și sunt semne ale Lui. | |||
De asemenea, iubirea arzătoare din inima universului indică spre un Creator Iubit. Așa cum este indicat de faptul că ceea ce nu se găsește în structura de sine a pomului nu va fi prezent nici în fructele sale, iubirea fierbinte a lui Allah este prezentă în natură umană, rodul sensibil al pomului universului, arată că o dragoste si pasiune adevărată se găsește în tot universul, dar și în alte forme. Astfel, această dragoste adevărată și pasiune din inima universului indică către Creatorul Etern. | |||
Mai mult decât atât, toate atracțiile și forțele magnetice care apar în numeroase forme diferite din inima universului arată inimilor conștiente că acestea sunt, prin urmare, atracția unui adevăr schițat. | |||
De asemenea, în conformitate cu consensul sfinților și a celor care descoperă tainele creației, care sunt cele mai sensibile și luminoase dintre creaturi, bazându-se pe iluminările și mărturiile lor, ei au primit manifestarea Gloriei Unice Beatificate și prin iluminările lor au înțeles că El se face cunoscut printre ele. | |||
De asemenea, stiloul înfrumusețării și a împodobirii care funcționează pe ființele și pe fața universului indică clar frumusețea Numelor Posesorului Stiloului. | |||
Astfel, frumusețea de pe suprafața universului şi iubirea din inima sa şi atracția în interiorul ei, precum și descoperirea și martorii din ochii ei, și frumusețea și podoaba din ea ca un întreg, deschide o fereastră adevărat subtilă și luminoasă. Afișează minților conștiente și inimilor un Unic Glorios Minunat, un PreaIubit Nemuritor, Unicul Etern PreaMărit, al căror nume sunt frumoase. | |||
O, tu, om nepăsător care naufragiezi pe fondul îndoielii sufocante din întunericul materiei și obscuritatea iluziei! Revino-ţi în simţuri! Ridică-te la o treaptă demnă de umanitate! Uită-te prin aceste patru deschideri, priveşte frumusețea unității, atinge credință perfectă și devin-o fără cratimă deoarece e timp imperativ un om adevărat! ... | |||
< | <span id="Yirmi_Yedinci_Pencere"></span> | ||
== | == A DOUĂZECI ȘI ŞAPTEA FEREASTRĂ == | ||
اَللّٰهُ خَالِقُ كُلِّ شَى۟ءٍ وَهُوَ عَلٰى كُلِّ شَى۟ءٍ وَكٖيلٌ | اَللّٰهُ خَالِقُ كُلِّ شَى۟ءٍ وَهُوَ عَلٰى كُلِّ شَى۟ءٍ وَكٖيلٌ | ||
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Allah este Creatorul tuturor lucrurilor…” (<ref>Coran, Sura Az-Zumer: 62.</ref>) | |||
</ | |||
Ne uităm la lucrurile care par a fi cauzele și efectele din univers și vom vedea că cele mai dificile cauze posedă o putere insuficientă pentru efectul cel mai obișnuit. Acest lucru înseamnă că acele cauze sunt un voal, iar altceva determină efectele. | |||
Pentru a lua doar un mic exemplu din nenumăratele creaturi putem considera capacitatea memoriei, care este situată în capul omului, într-un spațiu mic ca ca un grăunte de muștar: vom vedea că este cuprinzătoare precum o carte –într-adevăr precum o bibliotecă – şi în ea sunt scrise, fără confuzie, întreaga poveste a vieții unei persoane. | |||
Ce cauza poate fi arătată pentru acest miracol de putere? Materia cenuşie a creierului? Particulele simple şi inconștiente ale celulelor sale? Vânturile de noroc și coincidență? Dar miracolul artei nu poate fi decât opera unui Creator Atotînțelept, care, în scopul de a informa omul că toate acțiunile care le efectuează au fost înregistrate și vor fi reamintite la momentul scadenţei, scrie un registru mic din marea carte de fapte ale omului şi care urmează să fie publicate la înviere, și îi pune în mâinile minţii lui. | |||
Astfel, deoarece acestea sunt comparabile cu acele capacităţii de memorie ale omului, fă o analogie cu toate ouăle, semințele și cerealele, apoi compară cu alte efecte ale acestor miracole mici și cuprinzătoare. Deoarece oricare efect și operă de artă ai privi, ea conține o astfel de artă minunată, care conţine nu numai o cauză comună, simplă, dar dacă toate cauzele s-ar aduna, şi-ar declara impotenţa în fața sa. | |||
De exemplu, să presupunem că soarele, care este imaginat ca fiind o cauză mare, să posede voință și conștiință; dacă s-ar spune: „Ești în stare să creezi o muscă?”, desigur ai răspunde: „Prin milostenia Creatorul meu, există o mulțime de lumini, căldură, iar culorile din magazinul meu, iar astfel de lucruri în muscă, precum ochii, urechile și viața nu sunt nici în magazinul meu, nici în puterea mea.” | |||
< | Mai mult decât atât, arta minunată și podoaba din efecte resping cauzele, precum și indicarea spre Cel a Cărui Existenţă este Necesară, Cel care cauzează cauzele, în conformitate cu versetul: وَ اِلَيْهَ يُرْجَعُ الْأَمْرُ كُلُّهُ - „Şi la El se întorc toate lucrurile [pentru hotărâre].” (<ref>Coran, Sura Hud: 123.</ref>), plasează problemele în mâinile Lui. În același mod, rezultatele, scopurile și beneficiile aferente efectelor demonstrează în mod evident că acestea sunt lucrările unui Susținător Atotgeneros, Atotînțelept și Milostiv, dincolo de vălul cauzelor. | ||
Cauzele inconștiente cu siguranță nu pot gândi un scop și nu pot lucra pentru a-l împlini. Și totuși, vedem că fiecare creatură care vine în existență, nu urmăreşte un singur scop, ci mai multe scopuri, obiective, beneficii şi înțelepciuni. Asta lucru înseamnă că Cel Atotînțelept și Susținător Generos face aceste lucruri și le trimite. El face aceste beneficii ca fiind scopul existenței lor. | |||
De exemplu, va ploua. Este evident cât de îndepărtate sunt cauzele, care aparent duc la ploaie, de gândirea animalelor şi de mila şi compasiunea pentru ele. Asta înseamnă că este trimis spre asistarea lor prin înțelepciunea unui Creator Milos, Care creează animalele și garantează hrana lor. Ploaia este denumită „milă”. Pentru că, din moment ce cuprinde numeroase lucrări de milă și beneficii, este ca și cum mila a devenit parte din ploaie, a fost formată în picături, și ajunge în acelaşi fel. | |||
În plus, toate plantele fin decorate, care zâmbesc la creaturi, şi înfloriturile și manifestările animalelor arată, într-o manieră auto-evidentă, spre existența și unitatea unui Unic AtotGlorios în spatele vălului Celor Nevăzute; Cel care dorește să se facă cunoscut și iubit prin aceste arte frumoase frumos împodobite. Adică, această podoabă din lucruri și acele ecrane și înfrumusețări indică cu certitudine atributele de a face cunoscut și de a face iubit. În timp ce atributele de a face cunoscut și a se face iubit depun mărturie în mod evident pentru Existența Necesară și Unicitatea Celui Atotputernic, Care este iubitor și cunoscut. | |||
'''Pe scurt:''' Deoarece cauzele sunt extrem de obișnuite și neputincioase iar efectele atribuite lor sunt cele mai valoroase și pline de artă, acest lucru resping cauzele. Obiectivele și beneficiile efectelor elimină cauzele ignorante şi lipsite de viață, și le predă Creatorului Atotînțelept. De asemenea, podoaba și abilitatea din faţă efectelor indică spre un Creator Înțelept care vrea să facă cunoscută Puterea Sa ființelor conștiente și dorește să se facă iubit. | |||
O, tu, adorator nenorocit al cauzelor! Cu ce poți tu explica cu aceste adevăruri importante? Cum te poți înșela singur? Dacă ai avea sens, ridică vălul cauzelor și declară: وَحْدَهُ لاَ شَرِيكَ لَهُ - „El este Unicul, El nu are parteneri!” Fii salvat de nenumărate iluzii! | |||
< | <span id="Yirmi_Sekizinci_Pencere"></span> | ||
== A DOUĂZECI ȘI OPTA FEREASTRĂ == | |||
</ | |||
وَمِنْ آيَاتِهِ خَلْقُ السَّموَاتِ وَاْلاَرْضِ وَاخْتِلاَفُ اَلْسِنَتِكُمْ وَ اَلْوَانِكُمْ اِنَّ فِى ذلِكَ َلآيَاتٍ لِلْعَالِمِينَ | |||
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Şi printre semnele Lui sunt crearea cerurilor şi a pământului şi deosebirea limbilor voastre şi culorilor voastre. Întru aceasta sunt semne pentru cei care ştiu.” (<ref>Coran, Sura Ar-Rum: 22.</ref>) | |||
</ | |||
< | Ne uităm la univers și vedem că o înțelepciune și ordine cuprinde totul, de la celulele organismului la totalitatea lumii. Ne uităm la celulele corpului și vedem că, prin comanda și în conformitate cu legislația celui care consideră ce este benefic pentru organism și îl administrează, există un management semnificativ în acele celule minuscule. Pe de o parte, un fel de susținere este stocat în stomac, în formă de grăsime și consumat în momente de nevoie, și pe de altă parte, în acele celule mici există un regulament și o stocarea. | ||
== | |||
Ne uităm la plante și vedem evidenţiate o planificare înțeleaptă și ... . Ne uităm la animale și vedem o creștere și cultivarea care sunt generoase la cel mai mare grad. Ne uităm la elementele puternice ale universului și vedem un guvern maiestuos și iluminat care urmăresc obiective memorabile. Ne uităm la univers, ca un întreg, și vedem o ordonare perfectă pentru cazuri măreţe de înțelepciune și scopuri ridicate, ca și cum acestea sunt o țară, un oraș sau un palat. | |||
Așa cum este descris și s-au dovedit în Prima Oprire al Celui De-al Treizeci şi Doilea Cuvânt, de la particule minuscule la stele, nici cea mai mică parte nu este lăsată pentru asocierea de parteneri lui Dumnezeu. Toate ființele sunt în relaţie, atât de interdependente, încât cel care nu poate să subjuge toate stelele şi le ține în mână, nu poate face ca o particulă să ţină seama de pretențiile sale de a fi stăpân și susținător. Este necesar să dețină toate stelele pentru a fi adevăratul susținător al unei singure particule. Mai mult decât atât, așa cum este descris și s-au dovedit în Cea De-a Doua oprire a Celui De-al Treizeci şi Doilea Cuvânt, cel care nu este capabil să creeze și să amenajeze cerurile nu pot face caracteristicile individuale ale feţei umane. Adică, cel care nu este Susținător al tuturor cerurilor nu pot face trăsăturile distinctive ale unui chip uman. | |||
Astfel, aceasta este o fereastră la fel de mare precum universul, care, în cazul în care te uiţi prin ea, următoarele versete vor apărea în ochii minţii, scrise pe paginile universului cu litere mari: اللهُ خَالِقُ كُلِّ شَيْءٍ وَهُوَ عَلَى كُلِّ شَيْءٍ وَكِيلٌ • لَهُ مَقَالِيدُ السَّموَاتِ وَ اْلاَرْضِ - „Allah este Creatorul tuturor lucrurilor şi El este peste toate Chezaş! El are cheile cerurilor şi ale pământului…” (<ref>Coran, Sura Az-Zumer: 62-63.</ref>) Cel care nu vede acestea nu are nici nu minte, nici inimă. Sau el este un animal într-o formă umană! | |||
<span id="Yirmi_Dokuzuncu_Pencere"></span> | |||
== A DOUĂZECI ȘI NOUA FEREASTRĂ == | |||
وَ اِن۟ مِن۟ شَى۟ءٍ اِلَّا يُسَبِّحُ بِحَم۟دِهٖ | وَ اِن۟ مِن۟ شَى۟ءٍ اِلَّا يُسَبِّحُ بِحَم۟دِهٖ | ||
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „...şi nu este nimic care să nuL preamărească…” (<ref>Coran, Sura Al-Isra: 44.</ref>) | |||
</ | |||
Într-o primăvară, mă pregăteam pentru o călătorie stranie, de contemplare. În timp ce treceam pe la poalele unui deal, o gălbenea strălucitoare mi-a sărit în ochi. Mi-am adus aminte imediat de aceeași specie de gălbenele pe care le-am văzut cu mult timp în urmă în țara mea natală și în alte țări. Acest sens a fost imprimat în inima mea: această floare este sigiliul, ștampila, semnarea, amprenta, şi toate florile din această specie pe întregul pământ, sunt cu siguranță sigiliile Lui, timbrele Lui. | |||
După această noțiune a sigiliului, următoarele gânduri mi-au venit în minte: aşa cum un timbru care ştampilează o scrisoare reprezintă scriitorul scrisorii, în același fel, această floare este un sigiliu semnificant al Celui Milostiv. Și acestă colină, care este înscrisă cu impresionările acestor specii și scrise cu liniile acestor plante, atât de pline de sens, sunt misive Creatorului florii. Acest deal este de asemenea un sigiliu. Acest platou și câmpie au luat forma unei misive a Celui Milostiv. | |||
După acest gând, următorul fapt mi-a venit în minte: ca un sigiliu, totul atribuie toate lucrurile propriului Creator; se dovedește că fiecare este litera propriului Scrib. Astfel, toate lucrurile sunt ferestre ale Unicităţii Divine în așa fel încât fiecare atribuie toate lucrurile unui Singur, Unic în unitate. | |||
Adică, există o impresie atât de minunată, o artă atât de miraculoasă în fiecare lucru, și mai ales în fiecare ființă vie, că cel care o face și înscrie atât de semnificativ poate face toate lucrurile, iar cel care face toate lucrurile este cu siguranță El. Adică, unul care nu poate crea toate lucrurile, nu se pot crea un singur lucru. | |||
< | O, tu, om nepăsător! Uită-te la fața universului! Vezi paginile ființelor, unul în celălalt precum scrisori ale Celui Veșnic Implorat, fiecare literă ștampilată cu sigilii nenumărate ale Unicităţii divine! Cine poate nega mărturia tuturor acestor sigilii? Ce putere le reduce la tăcere? Oricare dintre ele le ascultaţi cu urechea inimii, veți auzi declarând: اَشْهَدُ اَنْ لَا اِلَهَ اَلاَّ اللهُ - Mărturisesc că nu există nici un dumnezeu afară de Allah. | ||
== | |||
<span id="Otuzuncu_Pencere"></span> | |||
== A TREIZECEA FEREASTRĂ == | |||
لَو۟ كَانَ فٖيهِمَٓا اٰلِهَةٌ اِلَّا اللّٰهُ لَفَسَدَتَا | لَو۟ كَانَ فٖيهِمَٓا اٰلِهَةٌ اِلَّا اللّٰهُ لَفَسَدَتَا | ||
كُلُّ شَى۟ءٍ هَالِكٌ اِلَّا وَج۟هَهُ لَهُ ال۟حُك۟مُ وَ اِلَي۟هِ تُر۟جَعُونَ | كُلُّ شَى۟ءٍ هَالِكٌ اِلَّا وَج۟هَهُ لَهُ ال۟حُك۟مُ وَ اِلَي۟هِ تُر۟جَعُونَ | ||
< | Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Dacă sar afla în ele alţi dumnezei afară de Allah, amândouă ar fi stricate.” (<ref>Coran, Sura Al-Anbiya: 22.</ref>) | ||
</ | „Totul va pieri în afară de Chipul Său. La El este judecata şi la El veţi fi aduşi înapoi!” (<ref>Coran, Sura Al-Qasas: 88.</ref>) | ||
Aceasta este Fereastra savanților de teologie (Kalam), care se bazează pe întâmplare și creaturalitate, în drumul lor pentru a dovedi Existenţa Creatorului. Pentru toate detaliile, vom face referire la marile cărţi ale cărturarilor, cum ar fi Şarh al-Mawaqif și Şarh al-Maqasid, și vom demonstra doar una sau două raze de strălucire a Coranului care se revarsă asupra spiritului şi asupra acestei Fereastre. | |||
Astfel, aceasta este cerința de stăpânire și conducere de a nu accepta rivali; ei resping parteneriatul; ei resping interferențele. Acestui lucru se datorează faptul că există doi conducători într-un sat, ei vor distruge liniștea și ordinea ei. Sau dacă există doi oficiali de seamă într-un cartier, sau doi guvernatori într-o provincie, acestea vor provoca haos. Sau dacă există doi regi într-o țară, ei vor provoca confuzie completă și furtunoasă. | |||
Din moment ce o umbră palidă, un exemplu meschin de stăpânire și o conducere de ființe umane neputincioase şi nevoiașe de ajutor nu acceptă influenţa rivalilor, adversarilor sau a colegilor, atunci ai putea compara modul complet de autoritate, care este în formă de suveranitate absolută și o stăpânire la gradul de religiozitate, va aplica această lege a respingeri de intervenție intervenției în cea a Celui Care Deține Puterea Absolută. | |||
Adică, necesitatea cea mai constantă şi mai clară de Dumnezeu și de Divinitate sunt unitatea și curățenia. Dovada clară și mărturia acestuia sigură sunt la ordinea perfectă și armonia frumoasă din univers. Există un astfel de ordin de la aripa unei musculiţe până la lămpile din ceruri cum că inteligenţa se prosternează înaintea lor cu uimire și apreciere, declarând: „Slavă lui Allah! Cum a dorit Allah! Cât de mari sunt binecuvântările lui Allah!” | |||
Dacă ar fi existat un grăunte de loc pentru partenerii Lui și dacă ar fi existat interferențe, ca cum versetul: لَوْ كَانَ فِيهِمَا آلِهَةٌ اِلاَّ اللّهُ لَفَسَدَتَا - „Dacă sar afla în ele alţi dumnezei afară de Allah, amândouă ar fi stricate.” (<ref>Coran, Sura Al-Anbiya: 22.</ref>) indică faptul că ordinea ar fi fost distrusă, forma schimbată și ar fi apărut semne de tulburare. Dar cum versetele: | |||
فَارْجِعِ الْبَصَرَ هَلْ تَرَى مِنْ فُطُورٍ ثُمَّ ارْجِعِ الْبَصَرَ كَرَّتَيْنِ يَنْقَلِبْ اِلَيْكَ الْبَصَرُ خَاسِئًا وَ هُوَ حَسِيرٌ - „Întoarceţi privirea! Oare vezi tu vreo crăpătură? Întoarceţi iarăşi privirea de două ori! Privirea se va întoarce la tine umilită şi slabă!” (<ref>Coran, Sura Al-Mulk: 3-4.</ref>), subliniază, oricât de mult privirea uman încearcă să găsească defecte, nu va putea găsi nimic nicăieri și se va întoarce extenuată la locul sălășluirii sale, ochiul, și spune minții cea găsitoare de pricine, care a trimis-o: „Eu sunt extenuată pentru nimic; nu există defecte”. Acest lucru arată că ordinea și regularitatea sunt cele mai perfecte. Adică, ordinea în univers este o mărturie definitiv a Unicității divine. | |||
Haideți să luam în considerare „creația”(creaturalitatea). | |||
Teologii au declarat: „Lumea se poate schimba. Și tot ceea ce se poate schimba este creat. Fiecare lucru creat are un creator. În acest caz, universul are un creator veșnic”. | |||
Și noi spunem, da, universul este creat. Pentru vedem că în fiecare secol, într-adevăr, în fiecare an și în fiecare sezon un univers, o lume, se duce și o altă vine. Acest lucru înseamnă că există o un Creator Atotputernic, Unic în Glorie, care creează universul din nou, creează un univers în fiecare an, într-adevăr, în fiecare anotimp și în fiecare zi și îl arată conștient. Apoi El îl ia înapoi și pune altul în locul lui. El acordă un univers după altul precum zalele unui lanț și le atârnă pe șirul timpului. Cu siguranță, universurile care apar din nimic și dispar în fața ochilor noștri în fiecare primăvară, fiecare nou univers este la fel ca această lume, sunt minuni ale puterii Atotputernicului, Cel care le creează. Cel care creează continuu și schimbă lumea în lumea creată, creaază lumea cu siguranță. El a făcut lumea și fața pământului o casă de oaspeți pentru acei vizitatori mari. | |||
Acum, să revenim la discuția de „întâmplător”. | |||
Teologii au declarat că: „neprevăzutul este egal, în ceea ce privește atât existența și non-existența.” Asta este, dacă existența și non-existența sunt ambele la fel de posibile, cel care va specifica, prefera și crea va fi necesar. Pentru că ființele neprevăzute nu se pot crea unele pe altele, în lanțul neîntrerupt și nesfârșit al cauzei și efectului. Nici se poate crea un altul, sau următoarul, sub formă de cauză. Iar în acest caz trebuie să existe Unul a Cărui Existență este Absolut Necesară care să le creeaze. Ei au interpretat ca fiind nulă și fără valoare, secvența cauzală și fără de sfârșit cu cele douăsprezece dovezi categorice faimoase numite “scara argument” și a demonstrat cauzalitatea a fi imposibilă. Ei taie lanțurile cauzei și dovedesc existența Celui a Cărui Existență este Absolut Necesară. | |||
Și noi spunem acest lucru: este mai sigur și mai ușor să demonstrezi un timbru pentru Creatorul tuturor lucrurilor decât cauzele care au fost tăiate la extremitățile lumii cu dovezile care resping cauzalitatea. Prin strălucirea Coranului, toate Ferestrele și toate Cuvintele sunt bazate pe acest principiu. Cu toate acestea, punctul întâmplării posedă o amploare infinită. Acesta demonstrează existența Celui a Cărui Existență este Absolut Necesară din mai multe puncte de vedere. Acesta nu este limitat la drumul ales de teologi – reducerea lanțurilor cauzelor, care de fapt este un drum larg și măreț; se deschide o cale de cunoaștere a Celui a Cărui Existență este Absolut Necesară în atâte moduri care nu se pot număra. | |||
Astfel, vedem că existența sa, atributele sale, precum și durata de viață, în timp ce ezită între nenumărate posibilități, că este, cu adevărat printre numeroase moduri și aspecte, fiecare lucru urmează o cale bine ordonată în ceea ce privește ființa sa, în punctele nenumărate. Atributele sale sunt, de asemenea, date într-un anumit fel. Toate atributele și statele care se schimbă de-a lungul duratei sale de viață sunt specificate în același mod. Acest lucru înseamnă că este împinsă pe un drum înțelept în mijlocul nenumăratelor moduri prin voința, celui care specifică, alegerea celui care alege, precum și crearea unui creator înțelept. El îmbracă cu atribute bine ordonate. | |||
Apoi este scos din izolare și devine parte dintr-un corp compus, iar posibilitățile cresc, pentru că ei pot fi găsite în acest organism într-o mie de moduri. Întrucât, printre aceste posibilități inutile, este dată o anumită posibilitate utilă, acolo unde rezultate importante și beneficii sunt obținute de la acest organism și este făcut să îndeplinească funcții importante. Apoi, corpul devine o componentă a unui alt organism. Din nou, posibilitățile cresc, pentru că ar putea exista în mii de feluri. Astfel, este dată o stare dintre acele mii de feluri. Și prin această stare este făcut să îndeplinească funcții importante; și așa mai departe. Aceasta demonstrează progresiv, mai sigur existența necesară a Unui Creator Înțelept. Se face cunoscut că aceasta este împinsă de comanda unui Comandant Atotștiutor. | |||
Organismul în interiorul unui organism, fiecare are o funcție, o îndatorire bine pusă la punct, în toți compușii care unul în celălalt devin componente unor compuși mai mari, și au relații specifice fiecărei, în același mod precum un soldat care are o funcție bine stabilită și ordonată în echipajul său, în compania sa, în batalionul său, în regimentul său, în divizia sa și în armata sa, și o relație deosebită în fiecare dintre aceste secțiuni, una în cealaltă. O celulă din pupila ochilor tăi are o datorie în ochi tăi și o relație cu ea și are funcții înțelepte și îndatoriri în cap tău ca un întreg și are o relație cu el. Dacă derutează și cea mai mică iotă, sănătatea și organizarea corpului va fi periclitată. Ea are anumite funcții, în ceea ce privește fiecare dintre venele, nervii senzoriali și motorii, și chiar corpul ca un întreg, și relații înțelepte cu ele. Această stare specifică a fost dată în mii de posibilități prin înțelepciunea unui Creator Atotînțelept. | |||
În același fel, fiecare dintre creaturile din univers mărturisește Necesitatea Celui Existent prin ființa specială, forma înțeleaptă, atributele benefice date printre numeroase posibilități. La fel când intră compuși, acele creaturi Își proclama Creatorul printr-o limbă diferită în fiecare compus. Pas cu pas până la cel mai mare compus, prin relațiile lor, funcțiile și îndatoririle, ele mărturisesc necesar existență, alegere, și voința Creatorului Atotînțelept. Deoarece cel care situează un lucru în toți compușii, păstrând în același timp relații înțelepte, trebuie să fie Creatorul tuturor compușilor. Altfel se poate spune, este ca și cum un singur lucru Îi mărturisește Lui prin mii de limbi. | |||
Astfel, din punctul de vedere al neprevăzulutui, mărturia existenței Celui a Cărei Existență este Absolut Necesară este numeroasă, dar nu ca numărul de persoane din univers, ci ca atributele ființelor și compușilor care le compun. | |||
O, tu, om nepăsător! Cel care nu aude această mărturie, aceste voci care umplu universul, trebuie să fie mort și irațional, nu-i așa? Haide, spune ... | |||
< | <span id="Otuz_Birinci_Pencere"></span> | ||
== A TREIZECI ȘI UNA FEREASTRĂ == | |||
</ | |||
لَقَدْ خَلَقْنَا الْاِنْسَانَ فِي اَحْسَنِ تَقْوِيمٍ • وَ فِي الْاَرْضِ اَيَاتِ لِلْمُوقِنِينَ وَ فِي اَنْفُسِكُمْ اَفَلَا تُبْصِرُونَ | |||
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Noi lam creat pe om cu cea mai frumoasă înfăţişare” (<ref>Coran, Sura At-Tin: 4.</ref>) | |||
</ | |||
< | „Pe pământ se află semne pentru cei care cred cu putere. Ca şi în voi înşivă. Voi nu vedeţi?” (<ref>Coran, Sura Az-Zariyat: 20-21.</ref>) | ||
</ | |||
Această fereastră este fereastra omului și se concentrează pe el. Pentru discuții mai elaborate asupra aspectului sinelui, vă vom îndruma către cărțile detaliate a miilor de școlari și oameni învățați, dar aici vom face referire doar la câteva principii care ne-au fost dezvăluite prin strălucirea Coranului, astfel: | |||
Am explicat în Cel de-al Unsprezecelea Cuvânt că „omul este o scrisoare atât de cuprinzătoare, încât prin sinele lui, Allah Cel Atotputernic îl face pe om să perceapă toate Numele Sale.” Detaliile sunt disponibile în alte părți ale Cuvintelor, aici vom explica doar „Cele trei puncte.” | |||
'''PRIMUL PUNCT''' | |||
Omul este o oglindă Numelor Divine prin trei aspecte. | |||
'''Primul aspect:''' Așa cum întunericul nopții indică lumina, tot așa și prin slăbiciunea și neputința, sărăcia și nevoia, defectele și lipsurile sale, omul face cunoscută puterea, forța, bogăția și milostenia Celui Glorios și cu Putere Absolută și așa mai departe… astfel că el face să se oglindească numeroasele Atribute Divine în acest mod. Chiar și prin căutarea unui punct de suport în neputința sa nelimitată și în slăbiciunea sa fără margini în fața numeroșilor dușmani, conștiința lui se îndreaptă mereu către Cel a Cărui Existență este Absolut Necesară. Și de vreme ce este obligat în sărăcia sa fără margini și neputința sa nesfârșită să caute un punct de ajutor în fața numeroaselor scopuri, conștiința lui se sprijină mereu pe Curtea Celui Generos și Bogat și își împreunează mâinile și se roagă la El. | |||
Adică, în ceea ce privește acest punct de suport și acest punct de ajutor al conștiinței, două ferestre mici se deschid către Curtea Celui Atotputernic și Milostiv și (prin care se poate privi tot timpul). | |||
'''Faptul că Cel de-al Doilea Aspect este precum o oglindă:''' prin particularitățile date omului, precum cunoștințele sale parțiale, puterea, simțurile văzului și a auzului, averea și suveranitatea sa, care sunt precum niște monstre date lui, el acționează precum o oglindă a cunoașterii, puterii, văzului, auzului, proprietății și suveranității Stăpânului Universului; el le înțelege și le face cunoscute. De exemplu, el spune: „Așa cum construiesc această casă și știu cum s-o fac, o văd, o posed și o administrez, tot așa și palatul măreț al Universului are un Creator. Iar acel Creator îl cunoaște, îl vede, îl face și îl administrează.” Și așa mai departe | |||
''' | |||
'''Faptul că Cel de-al Treilea Aspect este precum o oglindă:''' omul acționează precum o oglindă a Numelor Divine, deasupra cărora se văd reflecțiile lor. Așa cum s-a explicat puțin la începutul Celui de-al treilea Capitol al Celui de-al Treizeci și doilea Cuvânt, asupra naturii cuprinzătoare a omului se află peste șaptezeci de Nume ale căror înfrumusețare este evidentă. De exemplu, prin crearea lui, omul arată spre Numele Creatorului și Făcătorului; prin faptul că este „cu cea mai frumoasă înfățișare”, omul indică spre Cel Milostiv și Îndurător și prin modul cel mai delicat prin care este hrănit și crescut, omul arată spre Cel Generos și Nobil și așa mai departe… Prin toate membrele și părțile sale componente, prin toate organele și …, prin toate simțurile și capacitățile sale și prin toate sentimentele și emoțiile sale, omul etalează diferite reflecții ale diferitelor Nume Divine. | |||
''' | |||
Deci, așa cum printre toate numele există un Nume Măreț, tot la fel printre toate reflecțiile există o Reflecție Măreață și aceea este omul. | |||
O, tu, cel care te consideri a fi un om adevărat! Citește-te singur! Altminteri există posibilitatea să devii un om cu valoarea unui animal sau a unui lucru neînsuflețit! | |||
'''AL DOILEA PUNCT''' | |||
''' | |||
Acest punct indică către un mister important al Unicității. Este astfel: | |||
Relația dintre spiritul omului și trupul său este în așa fel încât îi determină membrele și părțile sale să se ajute reciproc. Adică, spiritul omului, care este o lege poruncitoare dintre legile aparținând creației – o manifestare a Voinței Divine – care a fost… și este o capacitate … astfel, prin administrarea părților corpului, ascultarea vocilor interioare, căutarea acelor nevoi, face ca acestea să nu se împovăreze una pe cealaltă și nici nu determină confuzia spiritului. Apropierea sau depărtarea sunt aceleași în relația cu spiritual. Nu se acoperă una pe cealaltă. Dacă dorește, poate determina majoritatea să vină în ajutorul celeilalte. Dacă vrea, cu ajutorul fiecărui membru poate știi, simți sau poate administra. Ba chiar, dacă a acumulat multă lumină, poate auzi și poate vedea cu toate părțile lui. | |||
< | Astfel, وَ لِلّهِ الْمَثَلُ الْاَعْلَى - „... iar lui Allah I se potriveşte pilda cea mai înaltă” (<ref>Coran, Sura An-Nahl: 60.</ref>), de vreme ce spiritul, care este o lege poruncitoare a Celui Atotputernic, demonstrează această abilitate în corpul și părțile omului, care este un microcosmos, cu siguranță că nenumăratele acțiuni, nenumăratele voci, nenumăratele rugăciuni și interminabilele fapte din Univers, care este un macrocosmos, nu va prezenta nicio dificultate pentru Voința și Puterea Absolută a Celui a Cărei Existență este Absolut Necesară. Nu vor fi piedici unele pentru altele. Nu-L vor face să fie ocupat pe Cel Măreț și nici nu-L vor zăpăci. El vede totul deodată și aude toate sunetele deodată. Îndepărtarea sau apropierea sunt aceleași. Dacă dorește, poate trimite totul în ajutorul unuia singur, poate vedea totul prin tot, poate auzi totul prin tot, poate ști totul prin tot și așa mai departe… | ||
</ | |||
'''AL TREILEA PUNCT''' | |||
Viața are o natură importantă și o funcție semnificantă, dar de vreme ce a fost discutată în detaliu în Fereastra Vieții și în Al optulea Cuvânt al Celei de-a Douăzecea Scrisoare, vom face referire aici numai la următoarele: | |||
Reflecțiile vieții, care clocotesc sub forma emoțiilor, arată către numeroase Nume și calități Divine importante. Ele sunt precum niște oglinzi care reflectă calitățile esențiale ale Celui Veșnic și Nemuritor într-un mod cât se poate de strălucitor. Explicația acestui mister, din lipsa timpului, aceluia care nu-L recunoaște pe Allah și nici nu-L acceptă în totalitate, îi închidem ușa. | |||
< | <span id="Otuz_İkinci_Pencere"></span> | ||
== A TREIZECI ȘI DOUA FEREASTRĂ == | |||
</ | |||
هُوَ الَّذِى اَرْسَلَ رَسُولَهُ بِالْهُدَى وَدِينِ اْلحَقِّ لِيُظْهِرَهُ عَلَى الدِّينِ كُلِّهِ وَ كَفَى بِاللَّهِ شَهِيدًا | |||
قُلْ يَآ اَيُّهَا النَّاسُ اِنِّى رَسُولُ اللَّهِ اِلَيْكُمْ جَمِيعًا الَّذِى لَهُ مُلكُ السَّموَاتِ وَ اْلاَرْضِ لاَ اِلهَ اِلاَّ هُوَ يُحْيِى وَ يُمِيتُ | |||
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „El este Cel care la trimis pe Trimisul Său cu îndreptare şi cu religia Adevărului pentru ca să o facă să triumfe asupra întregii religii. Şi Allah este de ajuns ca Martor.” (<ref>Coran, Sura At-Tin: 28.</ref>) | |||
</ | |||
„Spune: „O, oameni! Eu sunt pentru voi toţi trimisul lui Allah, căruia îi aparţine împărăţia cerurilor şi a pământului. Nu există altă divinitate în afară de El! El dă viaţă şi El dă moarte. Deci credeţi în Allah şi în trimisul Său, profetul cel neînvăţat, care crede în Allah şi în cuvintele Sale! Şi urmaţil! Poate că veţi fi călăuziţi!” (<ref>Coran, Sura Al-A’raf: 158.</ref>) | |||
</ | |||
Aceasta este fereastra Profetului Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), Soarele cerurilor mesajului, într-adevăr, Soarele Sorilor. Din moment ce a fost dovedit în Cel De-al Treizeci și Unulea Cuvânt – Tratatul Înălțării –, în Cel De-al Nouăsprezecelea Cuvânt – Tratatul Profeției lui Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) –, și în Al Nouăsprezecele Semn a Celei De-a Nouăsprezecea Scrisoase, cât de luminoasă, evidentă și genială este fereastra, ne vom gândi la aceste două Cuvinte și la acea Scrisoare și Cel De-al Nouăsprecezea Semn, și vom referi cuvântul la ele. Pentru moment spunem doar acest lucru: | |||
< | Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) – dovada vie, articulată a Unicității Divină – a demonstrat și a proclamat Unitatea Divină de-a lungul vieții sale cu cele două aripi ale mesajului și a sfințeniei, că este, cu o putere care a cuprins consensul tuturor profeților care l-au precedat și l-au unanimitatea sfinților și savanților sinceri care l-au urmat. El a deschis o fereastră spre Cunoașterea lui Allah cât mai largă și strălucitoare și luminoasă este precum lumea Islamului. Milioane de oameni de știință sinceri și conștiincioși precum Imam Gazzali, Imam-i Rabbani, Muhyiddin al-Arabi și Abd al-Qadir Geylani privesc prin această Fereastra, și arată, de asemenea, și altora. Există vreun voal care poate ascunde o fereastră ca aceasta? Poate o persoană care nu privește conștient prin această Fereastră să afirme că este o persoană rațională? Haide, spune! | ||
<span id="Otuz_Üçüncü_Pencere"></span> | |||
== A TREIZECEI ȘI TREIA FEREASTRĂ == | |||
اَلْحئَمْدُ ِللَّهِ الَّذِى اَنْزَلَ عَلَى عَبْدِهِ الْكِتَابَ وَلَمْ يَجْعَلْ لَهُ عِوَجًا قَيِّمًا | |||
الٓرٰ كِتَابٌ اَن۟زَل۟نَاهُ اِلَي۟كَ لِتُخ۟رِجَ النَّاسَ مِنَ الظُّلُمَاتِ اِلَى النُّورِ | الٓرٰ كِتَابٌ اَن۟زَل۟نَاهُ اِلَي۟كَ لِتُخ۟رِجَ النَّاسَ مِنَ الظُّلُمَاتِ اِلَى النُّورِ | ||
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Mărire lui Allah care ia pogorât Robului Său Cartea şi nu a lăsat în ea nici o strâmbătate. [O Carte] dreaptă…”(<ref>Coran, Sura Al-Kehf: 1-2.</ref>) „Alif. Lam. Ra. [Aceasta este] o Carte pe care Noi ţiam pogorâto pentru ca tu săi scoţi pe oameni din întuneric la lumină…” (<ref>Coran, Sura Ibrahim: 1.</ref>) | |||
</ | |||
Gândiți-vă la toate Ferestrele pe care le-am menționat ca fiind câteva picături de ocean din Coran, atunci vei fi capabil să compari cât de multe lumini de Unitate Divină, cum ar fi apa vieții din Coran. Dar chiar dacă Coranul, sursa, originea și izvorul tuturor acestor Ferestre, este considerat într-o manieră extrem de scurtă și simplă, aceasta face o fereastră luminoasă, strălucitoare și cuprinzător. | |||
Pentru a vedea cât de sigură, strălucitoare și luminoasă este această fereastră vom face referire la Tratatul privind miraculozitatea Coranului, Al Douăzeci și Cincilea Cuvânt și Al Optsprecezelea Semn Al Celui De-a Nouăsprezecea Scrisoarea. Și rugându-Tronul Milostiv Celui All-glorios, care ne-a trimis Coranul, spunem: | |||
رَبَّنَا لَا تُؤَاخِذ۟نَٓا اِن۟ نَسٖينَٓا اَو۟ اَخ۟طَا۟نَا | رَبَّنَا لَا تُؤَاخِذ۟نَٓا اِن۟ نَسٖينَٓا اَو۟ اَخ۟طَا۟نَا | ||
رَبَّنَا لَا تُزِغ۟ قُلُوبَنَا بَع۟دَ اِذ۟ هَدَي۟تَنَا | رَبَّنَا لَا تُزِغ۟ قُلُوبَنَا بَع۟دَ اِذ۟ هَدَي۟تَنَا | ||
رَبَّنَا تَقَبَّل۟ مِنَّا اِنَّكَ اَن۟تَ السَّمٖيعُ ال۟عَلٖيمُ | |||
رَبَّنَا تَقَبَّل۟ مِنَّا اِنَّكَ اَن۟تَ السَّمٖيعُ ال۟عَلٖيمُ | |||
وَ تُب۟ عَلَي۟نَا اِنَّكَ اَن۟تَ التَّوَّابُ الرَّحٖيمُ | وَ تُب۟ عَلَي۟نَا اِنَّكَ اَن۟تَ التَّوَّابُ الرَّحٖيمُ | ||
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Doamne, nu ne pedepsi pe noi, dacă am uitat sau am greşit!” (<ref>Coran, Sura Al-Baqara: 286.</ref>) • „Doamne! Nu duce în rătăcire inimile noastre, după ce Tu neai călăuzit” (<ref>Coran, Sura Al Imran: 8.</ref>) • „<Doamne, primeşteo de la noi! Tu eşti Cel care Aude Totul [şi] Atoateştiutor [AsSami’, Al’Alim]!>” (<ref>Coran, Sura Al-Baqara: 127.</ref>) • „...şi ne iartă pre noi, căci Tu eşti Iertător, Îndurător [AtTawwab, ArRahim]!” (<ref>Coran, Sura Al-Baqara: 128.</ref>) | |||
< | <span id="İhtar"></span> | ||
== Notă == | |||
</ | |||
Cu voia lui Allah, Cea De-a Treizeci și Treia Scrisoare A Celei De-a Treizeci și Treia Fereastre va aduce la credință pe cei fără de credință, va consolida credința celor a căror credință este slabă, va asigura credința celor a căror credință este puternică, dar imitativă, va da o mai mare amploare convingerii acelora a căror credință este sigură, duce spre progres Cunoașterea lui Allah – baza și înțelesul perfecțiunii adevărate – pentru cei a căror credință este profundă și deschide perspective mai strălucitoare pentru ei. | |||
Nu poți spune, prin urmare, că „o singură Fereastră este suficientă pentru mine”, pentru că dacă misiunea este îndeplinită, inima ta va dori să împartă mai departe și spiritul va dori să împărtășească. Imaginația ta va dori, de asemenea, să împrăștie lumina Sa. | |||
Celelalte Ferestre sunt necesare, prin urmare, pentru că fiecare conține diferite beneficii. | |||
În Tratatul despre Înălțarea Profetului Muhammad (Paceași binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), i-a fost adresat primului credincios, în timp ce ateul se afla în poziția de ascultător. Dar, în acest tratat, i-a fost adresat necredinciosul, în timp ce credinciosul se afla în poziția de ascultător. Acest lucru trebuie luat în considerare atunci când se uită la el. | |||
وَالسَّلَامُ عَلٰى مَنِ اتَّبَعَ ال۟هُدٰى | |||
Din păcate, din cauza unui motiv important, această Scrisoare a fost scrisă extrem de repede. A rămas, de asemenea, în această stare de prim proiect. Prin urmare, vor fi cu siguranță unele nereguli și defecte de exprimare, care mi se datorează. Doresc ca atunci când este citită să se facă cu toleranță și să-l corectaţi dacă puteţi și să vă rugați pentru iertare mea. Pacea fie asupra celor care urmează Orientarea și fie ca cei care-ți urmează propriile dorințe să fie cenzurate. | |||
وَالسَّلَامُ عَلٰى مَنِ اتَّبَعَ ال۟هُدٰى | |||
وَال۟مَلَامُ عَلٰى مَنِ اتَّبَعَ ال۟هَوٰى | وَال۟مَلَامُ عَلٰى مَنِ اتَّبَعَ ال۟هَوٰى | ||
Slavă asupra Ta! Nu avem nicio cunoaștere decât cea pe care ne-Ai învățat-o; într-adevăr Tu eşti Cel Atotcunoscător şi Înţelept! | |||
سُب۟حَانَكَ لَا عِل۟مَ لَنَٓا اِلَّا مَا عَلَّم۟تَنَٓا اِنَّكَ اَن۟تَ ال۟عَلٖيمُ ال۟حَكٖيمُ | سُب۟حَانَكَ لَا عِل۟مَ لَنَٓا اِلَّا مَا عَلَّم۟تَنَٓا اِنَّكَ اَن۟تَ ال۟عَلٖيمُ ال۟حَكٖيمُ | ||
اَللّٰهُمَّ صَلِّ وَ سَلِّم۟ عَلٰى مَن۟ اَر۟سَل۟تَهُ رَح۟مَةً لِل۟عَالَمٖينَ | |||
اَللّٰهُمَّ صَلِّ وَ سَلِّم۟ عَلٰى مَن۟ اَر۟سَل۟تَهُ رَح۟مَةً لِل۟عَالَمٖينَ | |||
وَ عَلٰى اٰلِهٖ وَ صَح۟بِهٖ وَ سَلِّم۟ اٰمٖينَ | وَ عَلٰى اٰلِهٖ وَ صَح۟بِهٖ وَ سَلِّم۟ اٰمٖينَ | ||
O, Allah! Dăruiește binecuvântarea și pacea aceluia pe care Tu l-ai trimis ca mântuire pentru toate lumile, familiei și companionilor lui și să dă-le lor pace. Amin. | |||
10.21, 4 Kasım 2024 itibarı ile sayfanın şu anki hâli
CUPRINDE TREIZECI ȘI TREI DE FEREASTRE
Este pe de o parte a Treizeci și treia Scrisoare și pe de altă parte al Treizeci și treilea Cuvânt
بِسْمِ اللّٰهِ الرَّحْمٰنِ الرَّح۪يمِ
سَنُرٖيهِم۟ اٰيَاتِنَا فِى ال۟اٰفَاقِ وَفٖٓى اَن۟فُسِهِم۟ حَتّٰى يَتَبَيَّنَ لَهُم۟ اَنَّهُ ال۟حَقُّ اَوَلَم۟ يَك۟فِ بِرَبِّكَ اَنَّهُ عَلٰى كُلِّ شَى۟ءٍ شَهٖيدٌ
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Noi le vom arăta semnele Noastre [în cele mai îndepărtate] zări [ale pământului] şi în sufletele lor înşişi, astfel încât să le fie limpede că el [Coranul] este Adevărul. Oare nu este de ajuns că Domnul tău este martor la toate?”([1])
Întrebare: Vrem să explicăm în mod concis modalitățile prin care omul și universul, adică micro și macrocosmosul, indică spre necesitatea Existenței și Unicității lui Allah și a Atributelor și Însușirilor Lui Divine, așa cum sunt demonstrate în cele două părți ale versetului de mai jos. Pentru că cei care nu cred au mers prea departe. Ei au spus: „Până când vom spune: وَ هُوَ عَلَى كُلِّ شّيْءٍ قَدِيرٌ - „El este cu putere asupra tuturor” și ne vom ridica mâinile spre rugă?”
Răspuns: Cele Treizeci și trei de Cuvinte scrise formează treizeci și trei de picături ale adâncimii (oceanului) acestui verset și a mării realității din care ia naștere. Dacă le priviți, veți găsi răspunsul. Ceea ce vom spune acum reprezintă doar un indiciu a strălucirii unei singure picăturii din acest ocean.
De exemplu, dacă un om capabil să facă minuni dorește să construiască un palat, întâi el pune bazele temeliei într-o manieră înțeleaptă și le dispune într-o modalitate corespunzătoare scopurilor și rezultatelor viitoare. Apoi le împărte în mod iscusit în etaje și apartamente. Le orânduiește și le împarte în etaje; le decorează cu tapiserii și le iluminează cu lămpi electrice. Apoi, din dorința de a-și arăta dibăcia și bunătatea, face la fiecare nivel al acestui palat grandios și împodobit, noi și noi invenții, schimbări și transformări. Apoi instalează un telefon în fiecare apartament care să fie conectat cu cel de dedesuptul lui, deschide câte o fereastră la fiecare nivel, astfel încât să fie văzut.
În același mod, وَ لِلّهِ الْمَثَلُ الْاَعْلَى - „...iar lui Allah I se potriveşte pilda cea mai înaltă”([2]), Allah, Creatorul fără Pereche, Cel care poate fi numit cu o mie și una de Nume Sfinte, cum ar fi: Creatorul Glorios, Suveranul Înțelept, Judecătorul Suprem, a dorit crearea palatului universului și a copacului cosmosului, care formează macrocosmosul. În șase zile, El a pus temelia acelui palat, a acelui pom, după principiile înțelepciunii și a legilor Cunoașterii Sale Eterne. Apoi, El l-a divizat și l-a format în straturi superioare și inferioare și în compartimente după principiul Destinului și a Sorții Divine. Mai apoi, El a împodobit totul, fiecare lume, într-un mod adecvat, așa cum a împodobit cerul cu stele și pământul cu flori. Apoi a manifestat și a făcut luminoase Numele Lui în arena acestor legi universale și a principiilor generale. Și apoi, într-un mod special, a trimis Numele Său de Milos și Milostiv în ajutorul persoanelor care strigau din cauza presiunii acelor legi universale. Adică, prin aceste principii universale și generale, El deține favoruri speciale, ajutoruri speciale, manifestări speciale, astfel încât orice ar avea nevoie, oricând ar avea nevoie și pentru orice ar avea nevoie, El oferă ajutorul și se uită.
Apoi, din fiecare apartament, fiecare nivel, fiecare lume, fiecare individ, de peste tot, El a deschis ferestrele care să Îl arate, adică a-Și face cunoscută Existența și Unitatea Sa. Și a lăsat un telefon în fiecare inimă.
Pentru moment, nu trebuie să întrecem măsura și să discutăm despre aceste ferestre nenumărate. Ele constau în licăriri de versete care se referă la Cunoașterea Atotcuprinzătoare a Celui Atotcunoscător și care indică în mod concis și scurt către Treizeci și trei ferestre – din moment ce corespunde numărului binecuvântat de pomeniri ca urmare a rugăciunilor prescrise, a Celei de-a Treizeci și treia Scrisoare a Celui de-al Treizeci și al treilea Cuvânt și despre care vom detalia în alte părți ale Cuvintelor.
PRIMA FEREASTRĂ
Este evident faptul că toate lucrurile, și în special ființele, au numeroase și diferite nevoi și așteptări. Și aceste așteptări și nevoi sunt asigurate pentru ei în cel mai favorabil timp, în cele mai neașteptate moduri, din locuri pe care nu le știau și din mâni pe care nu le puteau vedea. Dar de fapt, puterea lor este insuficientă, mâinie lor nu pot ajunge, nici chiar pentru cea mai mică dintre acele așteptări nelimitate. De exemplu, privește-te pe tine: de câte lucruri, cum ar fi simțurile externe și interne și nevoile lor, ai nevoie, la care mâinile tale nu pot ajunge? Compară toate celelalte creaturi cu tine...
Iată, toate acestea, una câte una, mărturisesc Existența certă și Unicitatea lui Allah. Așa cum lumina soarelui indică existența sa, ca și totalitatea stării și a condiției, demonstrează minții existența Celui a Cărei Existență este Neîndoielnică, în spatele unei perdele ascunse, …
Acum, o, tu, ateu ignorant, indolent și păcătos! Cu cei vei putea justifica toate aceste lucruri pe care le vezi și care se fac cu atâta înțelepciune și compasiune? Cu natura surdă, cu puterea oarbă, cu soarta zăpăcită, cu motivele inapte și fără viață?...
A DOUA FEREASTRĂ
În timp ce în existența și individualitatea lor, lucrurile sunt într-o formă ezitantă, tulburătoare și fără formă dintre nenumărate moduri posibile, acestea capătă brusc un aspect al individualității mai bine ordonată și mai înțeleaptă. De exemplu, fiecare ființă umană are pe chipul ei anumite caracteristici care o diferențiază de ceilalți semeni ai ei și posedă cu înțelepciune totală, simțuri externe și interne. Acest lucru dovedește că chipul este o ștampilă extrem de strălucitoare a Unicității Divine. Și, la fel cum fiecare chip reprezintă o dovadă a Existenței Celui Atotînțelept și arată spre Existența Sa, la fel ștampila, care afișează toate fețele în totalitatea lor, arată spre ochiul minții care spune că toate lucrurile sunt un sigiliu deosebit de Creatorul lor.
O, tu, cel care refuzi! Cărui atelier poți spune că au fabricat aceste ștampile, care nu pot fi imitate sub nicio formă și ștampila veșnică a Celui... în care se află totalitatea?
A TREIA FEREASTRĂ
Armata tuturor speciilor variate de animale și plante de pe fața pământului este formată din patru sute de mii de grupuri diferire([3]). Creșterea și gestinarea lor se face într-o perfectă balanță și ordine, prin intermediul subzistenței lor, a documentelor, armelor, hainelor, instrucțiunilor și dizolvării, care sunt toate diferite prin faptul că nimic nu este uitat și nici unul dintre ei nu este confuz; este o ștampilă A Celui Singur în Unicitate, care este la fel de strălucitoare precum soarele, asupra căruia nu există nicio îndoială.
Cine altcineva decât Cel Care Posedă Putere Infinită, Cunoaștere Atotcuprinzătoare și Înțelepciune Infinită ar putea avea vreun rol în această administrație, care este minunată la cel mai mare grad. Căci dacă cel care nu poate administra și ridica toate aceste specii și națiuni împreună, care sunt una în cealaltă, interferează cu unul dintre ei, va arunca tot lotul în dezordine. Pe când, semnificația versetului: ﴿ فَارْجِعِ الْبَصَرَ هَلْ تَرَى مِنْ فطُورٍ ﴾ - „Întoarceţi privirea! Oare vezi tu vreo crăpătură?”([4]) - nu lasă loc niciunui semn de confuzie. Acest lucru înseamnă că niciun deget nu poate interveni.
A PATRA FEREASTRĂ
Aceasta este acceptabilitatea rugăciunilor oferite prin intermediul limbii capacității latente a tuturor semințelor, prin limba nevoi înnăscute a tuturor animalelor, precum și prin intermediul limbii disperării.
Da, la fel ca toate aceste rugi nenumărate sunt acceptate atent și primesc răspuns, astfel încât, într-o măsură mare și într-o totală evidență, indică și arată către un Creator Generos și Care Răspunde rugilor.
A CINCEA FEREASTRĂ
Putem observa că lucrurile, și în special ființele umane, vin în existență dintr-o dată, instantaneu. Dar, în timp ce lucrurile apar deodată din substanțe simple, care ar trebui să fie obișnuite, diforme și nemeșteșugite, ele sunt create măiestruos și frumos, care necesită multă dibăcie, sunt împodobite cu broderii care au nevoie de multă meticulozitate şi timp, sunt lucrate cu o artă uimitoare care necesită multe instrumente de lucru și sunt create într-o modalitate care presupune multe materiale.
Iată, această minunată artă şi frumoasă înfățişare sunt create în mod instantaneu! Aşa cum fiecare din aceste lucruri mărturiseşte existența certă a unui Creator Suveran şi indică spre Unicitatea acestuia, tot astfel, totalitatea lor arată, într-o manieră cât se poate de luminoasă, spre Existența certă a unui Creator Etern, Posesorul unei Puteri Nelimitate.
Acum, o, tu, ateu zăpăcit! Cum poți să explici aceste lucruri! Cu „natura” care este zăpăcită, neputincioasă şi neştiutoare, asemenea ție? Ori vrei să faci o greșeală imensă și să-I dai Creatorului numele de natură, și sub pretextul acestei denumiri, să atribui miracolele Puterii Sale acesteia și să comiți o imposibilitate gravă de o mie de ori?
A ȘAȘEA FEREASTRĂ
اِنَّ فٖى خَل۟قِ السَّمٰوَاتِ وَال۟اَر۟ضِ وَاخ۟تِلَافِ الَّي۟لِ وَالنَّهَارِ وَال۟فُل۟كِ الَّتٖى تَج۟رٖى فِى ال۟بَح۟رِ بِمَا يَن۟فَعُ النَّاسَ وَمَٓا اَن۟زَلَ اللّٰهُ مِنَ السَّمَٓاءِ مِن۟ مَٓاءٍ فَاَح۟يَا بِهِ ال۟اَر۟ضَ بَع۟دَ مَو۟تِهَا وَبَثَّ فٖيهَا مِن۟ كُلِّ دَٓابَّةٍ وَتَص۟رٖيفِ الرِّيَاحِ وَالسَّحَابِ ال۟مُسَخَّرِ بَي۟نَ السَّمَٓاءِ وَال۟اَر۟ضِ لَاٰيَاتٍ لِقَو۟مٍ يَع۟قِلُونَ
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „În facerea cerurilor şi a pământului, în schimbarea nopţii şi zilei, în corăbiile care plutesc pe mări cu ceea ce foloseşte oamenilor, în apa pogorâtă de Allah din cer, cu care a înviat pământul, după ce a fost mort, şi a răspândit pe el vietăţile, în schimbarea vânturilor şi nourilor supuşi dintre cer şi pământ sunt cu adevărat semne pentru nişte oameni care pricep.”([5])
Acest verset arată Existența şi Unicitatea lui Allah, constituind în acelaşi timp o fereastră mare care arată spre Cel mai Măreț Nume.
Rezumatul versetului este următorul: Toate lumile, atât cele din straturile superioare ale Universului, cât şi din cele inferioare, indică cu toate limbile, spre un singur rezultat, care este Divinitatea Creatorului Cel Atotînțelept.
Este după cum urmează:
la fel ca și în ceruri – iar astronomia recunoaște acest lucru – mișcările extrem de bine ordonate pentru rezultatele extrem de extinse arată existența, unitatea și divinitatea Celui Atotputernic și Unic în Glorie,
tot așa și pe pământ – iar geografia mărturisește și recunoaște acest lucru – schimbările cele mai ordonate, precum anotimpurile, pentru cele mai multe beneficii arată existența, unitatea și divinitatea Celui Atotputernic și Unic în Glorie.
De asemenea, așa cum hrana lor este procurată prin mila perfectă și îmbrăcămintea lor diferită prin înțelepciunea perfectă, împodobirea cu tot felul de simțuri prin divinitatea perfectă, fiecare animal pe de pământ și din mare mărturisește din nou Existența Celui Unic în Putere și în Glorie și indică spre Unitatea Lui, deci în totalitatea lor, ei prezintă Divinitatea Lui pe o scară largă.
Tot la fel, așa cum fiecare dintre plantele frumos ordonate în grădini și florile fin decorate oferite de plante și fructele bine proporționate afișate de flori, precum și broderiile înfrumusețate afișate de fructe, mărturisesc existența Creatorul și indică către Cel Înțelept în Unitatea Lui, la fel, în totalitatea lor, ei arată frumusețea briliantă a Milei Lui și Perfecțiunea Divinității Sale.
De asemenea, la fel cum picăturile de ploaie trimise de norii de pe cer, încărcați cu sarcini importante de înțelepciune, de obiectivele, beneficiile și rezultatele necesare pentru a demonstra încă o dată, cu numărul picăturilor lor, Existența necesară și Unitatea și Divinitatea Perfectă a Celui Măreț,
tot la fel toți munții de pe pământ împreună cu stocarea de minerale în ei, cu toate proprietățile lor diferite, pentru numeroasele beneficii diferite, arată cu puterea și fermitatea unui munte, Existența și Unitatea Celui Atotînțelept și Perfecțiunea Divinității Lui.
De asemenea, la fel cum împodobirea cu numeroase soiuri de flori bine ordonate, dealurile mici din câmpiil și între munți, fiecare reprezintă o dovadă a Existenței Creatorului Atotînțelept și indică spre Unitatea Lui, și toate arată Măiestria Suveranității și Perfecțiunea Divinității Sale,
astfel încât o mare varietate de forme ordonate, de la toate frunzele de ierburi și copaci, în toate stadiile și formele lor diferite și mișcările echilibrate și încântătoare arată din nou Existența necesară și Unicitatea și Divinitatea perfectă a Celui Atotînțelept.
De asemenea, așa cum dezvoltarea obișnuită de creștere în timp a tuturor corpurilor vii, fiecare fiind dotată cu tot felul de organe și îndreptată conștient către numeroase fructe diferite, mărturisesc din nou Existența Celui Atotînțelept și indică spre El, iar în totalitatea lor demonstrează, pe o scară cu adevărat mare, Puterea și Înțelepciunea Lui Atotcuprinzătoare, și frumusețea artei Sale, precum și Perfecțiunea Divinității Sale,
tot așa și sufletele și spiritele din trupurile tuturor animalelor, fiecare fiind înarmat în cel mai ordonat mod cu numeroase tipuri de sisteme și facultăți, și trimis pe numeroase comisioane diferite cu înțelepciune perfectă, mărturisesc într-adevăr cu numărul de animale, facultățile și Existența necesară a Celui Atotcreator Înțelept și indică Divinitatea Lui. Și în totalitatea lor, se prezintă frumusețea cea mai strălucitoare a Milei Sale și Perfecțiunea Divinității Sale.
De asemenea, așa cum inspirațiile din nevăzut sunt împărtășite de toate inimile, care fac cunoscute omului orice fel de știință, cunoaștere și adevăr și învață animalele cum să-și procure hrana, face cunoscută Existența Unui Susținător Atotînțelegător și indică către Divinitatea Lui,
la fel și simțurile externe și interne, precum razele care colectează florile imateriale din grădina universului, care sunt cheile unor lumi diferite, demonstrează clar, precum soarele, Existența necesară, Unitatea, Unicitatea și Divinitatea perfectă a Celui Înțelept, Atotcunoscător Creator, Cel Milostiv și Cel Generos.
Astfel, de la cele douăsprezece ferestre, cele doisprezece aspecte menționate aici precum o fereastră mare care se deschide, afișează o lumină cu douăsprezece culori a adevăratei Unități, Unicități și Divinități Perfecte a lui Allah Cel Atotputernic.
O, tu, nefericit necredincios! Cu ce poți bloca această fereastră, care într-adevăr este la fel de largă precum globul pământului și orbita sa anuală? Și cu ce se poate stinge această sursă de lumină care strălucește precum soarele? În spatele cărui văl de nepăsare te poți ascunde?
A ȘAPTEA FEREASTRĂ
Ordinea perfectă a lucrărilor de artă împrăștiate pe fața Universului, proporția lor perfectă și echilibrul, precum și perfecțiunea împodobirii lor, ușurința în crearea lor, asemănarea lor unul cu altul și prezentarea lor cu un singur caracter, demonstrează pe o scară largă, Existența necesară, Puterea perfectă și Unitatea unui Creator Atotînțelept.
Mai mult decât atât, așa cum crearea nenumăratelor, diferitelor ființe complexe bine ordonate, din elemente neînsuflețite și simple, mărturisește din nou, cu numărul de acele ființe compuse, Existența Celui Înțelept și indică spre Unitatea necesară Lui, deci în totalitatea lor, acele ființe demonstrează cu adevărat Unicitatea și Perfecțiunea Puterii Sale.
Apoi, cea mai mare diferențiere dintre ființe, așa cum sunt reînnoite, în timp ce sunt asamblate și dizolvate, ceea ce se numește compoziția ființelor, este în cea mai mare măsură de întrepătrundere și confuzie, de exemplu răsărirea lăstarilor și creșterea semințelor și rădăcinilor, fără a fi confundate în nici un fel, deși toate sunt amestecate, iar amestecarea substanțelor care intră în copaci fiind împărțită între frunze, flori, fructe și nutrienții care intră în corpul lor, în formă mixtă, prin a fi diferențiate și separate cu o înțelepciune perfectă și cu un echilibru perfect pentru celulele corpului, demonstrează din nou Existența Necesară și Puterea Perfectă și Unitatea Celui Atotabsolut și Înțelept, Atotcunoscător și Puternic.
Apoi, de asemenea, realizarea lumii din particule minuscule într-un câmp fără margini, arabil și fiecare clipă de însămânțare, recoltare și obținerea din ele de culturi proaspete de universuri diferite, și acele particule neînsuflețite, neputincioase, ignorante fiind făcute pentru îndeplinirea nenumăratelor sarcini ordonate mai conștient, cu înțelepciune și capabilitate – toate acestea demostrează, de asemenea, Existența Necesară a Celui Atotputernic, Unic în Glorie și Făcătorul de Perfecțiune, și Puterea Lui Perfectă și Grandoarea Suveranității și Unicitatea și Perfecțiunea Divinității Sale.
Astfel, prin aceste patru modalități, o fereastră mare este deschisă pe baza Cunoașterii Creatorului, prin abordarea motivului, afișându-L astfel pe Creatorul Atotînțelept pe o scară largă.
O, tu, om nepăsător și nefericit! Dacă nu doriți să-L vedeți și să învățați de la El în acest fel, privează-te de motivare, devin-o fără cratimă un animal și astfel vei fi salvat!
A OPTA FEREASTRĂ
Mărturia tuturor Profeților (Pacea fie asupra lor), printre care omenirea are spirite luminoase, bazându-se pe miracole lor vădite și evidente; și mărturia tuturor sfinților, care cu inimile lor luminoase sunt polii spirituali ai omenirii, bazându-se pe iluminarea acestora și pe minunile lor; și mărturia tuturor savanți, care posedă minți luminoase, bazându-se pe cercetări și verificări; mărturia tuturor acestora despre existența necesară, unitatea și divinitatea perfectă a Celui Unic, Existența Necesară, Creatorul tuturor lucrurilor, formează o fereastră cu adevărat mare și pline de lumină.
O, tu, nefericit! În cine îți pui încrederea de nu ții seamă de toate acestea? Sau închizându-ți ochii în timpul zilei îți imaginezi că lumea se cufundă în noapte?
A NOUA FEREASTRĂ
Credința universală din cosmos demnostrează singură un Obiect Absolut al Adorării.
Într-adevăr, ascultarea perfectă și adorarea tuturor îngerilor și a ființelor spirituale, - lucru care este stabilit prin mărturia celor care au intrat în lumea spiritului și a dimensiunii interioare a lucrurilor și s-au întâlnit cu îngerii și spiritele ființelor - și a tuturor celor vii care îndeplinesc în mod evident sarcinilor lor într-o perfectă ordine și într-o manieră venerabilă, și a tuturor lucrurilor neînsuflețite în mod evident care îndeplinesc atribuțiile lor cu supunere perfectă și într-un mod de închinare, toate demonstrează existența necesară și unitatea unui Obiect Adevărat de Adorat.
Deci, adevărata cunoaștere a cunoașterii, care are puterea consensului, și datorită mulțumirilor fructuoase ale tuturor celor care mulțumesc, și glorificarea tuturor celor care recită Numele Creatorului, și laudele cu recompense care se înmulțesc ale tuturor celor care recită lauda lui Allah, și toate dovezile demonstrative și descrieri ale Unicității Divine ale tuturor celor care o recunosc, și dragostea adevărată și pasiunea tuturor iubitorilor Creatorului, și adevărata voință și dorință a celor care-L caută, și căutarea sinceră și căință a tuturor celor care se întorc la El, - toate acestea demonstrează existența necesară și divinitatea perfectă și unitatea a Celui Etern Adorat......
La fel, toate adorările acceptate ale ființelor umane perfecționate și strălucirea spirituală și rugile, viziunile și iluminări care rezultă din adorarea lor acceptabilă demonstrează din nou existența necesară și unitatea și divinitatea perfectă a Celui Etern............
Astfel, aceste trei aspecte deschid o fereastră largă, oferind lumină Unicității Divine.
A ZECEA FEREASTRĂ
وَاَن۟زَلَ مِنَ السَّمَٓاءِ مَٓاءً فَاَخ۟رَجَ بِهٖ مِنَ الثَّمَرَاتِ رِز۟قًا لَكُم۟ وَسَخَّرَ لَكُمُ ال۟فُل۟كَ لِتَج۟رِىَ فِى ال۟بَح۟رِ بِاَم۟رِهٖ وَسَخَّرَ لَكُمُ ال۟اَن۟هَارَ وَسَخَّرَ لَكُمُ الشَّم۟سَ وَال۟قَمَرَ دَٓائِبَي۟نِ وَسَخَّرَ لَكُمُ الَّي۟لَ وَالنَّهَارَ وَاٰتٰيكُم۟ مِن۟ كُلِّ مَا سَاَل۟تُمُوهُ وَاِن۟ تَعُدُّوا نِع۟مَتَ اللّٰهِ لَا تُح۟صُوهَا
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Allah este Cel care a creat cerurile şi pământul şi a pogorât din cer apa, cu care scoate pentru voi din roade mijloc de vieţuire. El a supus pentru voi corăbiile care plutesc pe mare, la porunca Sa, şi a supus pentru voi râurile. Şi a supus pentru voi Soarele şi Luna, amândouă urmânduşi cursul fără oprire, şi a supus pentru voi noaptea şi ziua. Şi va dat El din toate câte leaţi cerut. Şi de aţi socoti binefacerile lui Allah, nu leaţi putea număra.” ([6])
Ajutorarea reciprocă și cooperarea ființelor din univers și de faptul că ei răspund unul celuilalt, arată că toate creaturile sunt ridicate de către un singur Înzestrător, sunt organizate de către un singur Creator, se află sub jurisdicția unui singur Judecător, sunt slujitori ai unui singur Stăpân.
Printr-o lege atotcuprinzătoare de ajutorare reciprocă, soarele pregătește necesitățile pentru viețile ființelor care trăiesc pe pământ, printr-o comandă divină, luna se comportă ca un calendar, lumina, aerul, apă, hrană vin degrabă în ajutorul ființelor vii, iar plantele grăbesc să vină în ajutorul animalelor, animalele să vină în ajutorul ființelor umane, precum celulele organismul care vin în ajutorul celorlalte celule și particulele de mâncare se grăbesc să vină în ajutorul celulelor organismului.
Această într-ajutorare reciprocă extrem de înțeleaptă și generoasă a acestor ființe, răspunsul mutual la o nevoile celorlalți și consolidarea și sprijinirea pe celălalt, în conformitate cu o lege a generozității, o lege a compasiunii, o lege a milei lor, arată în mod clar și evident că aceștia sunt servitorii, funcționarii și creațiile Unui Unic, Singur și Veșnic Adorat, a Unui Creator Puternic, Absolut puternic, Atotștiutor, Milostiv, A cărui Existență este Absolut Necesară.
O, tu, filozof mizerabil falimentat! Ce poți spune în fața acestei ferestre puternice? Poate șansa ta să intervină în asta?
A UNSPREZECEA FEREASTRĂ
اَلَا بِذِك۟رِ اللّٰهِ تَط۟مَئِنُّ ال۟قُلُوبُ
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „... căci prin pomenirea lui Allah se liniştesc inimile”([7])
Prin cunoașterea unui singur Creator, toate spiritele și inimile sunt îndepărtate de primejdia și confuzia rezultată de rătăcire și de durerile spirituale care decurg din ele. Acestea sunt salvate datorită atribuirii tuturor ființelor unui Singur Creator. Ei își găsesc liniștea prin amintirea unui Singur Dumnezeu.
Căci, așa cum este dovedit decisiv în Cel De-al Douăzeci și Doilea Cuvânt, dacă toate ființele nu sunt atribuite unei singure ființe, este necesar să se atribuie un singur lucru unor cauze nenumărate, iar apoi existența unui singur lucru devine la fel de dificil ca existența tuturor ființelor. Căci dacă este atribuită lui Allah, lucrurile nenumărate sunt atribuite unei singure ființe, iar în cazul în care nu sunt atribuite Lui, este necesar să atribuie totul unor cauze nenumărate. Apoi, un singur fruct devine la fel de dificil ca întreg universul, într-adevăr, mai dificil. Căci, la fel ca în cazul în care gestionarea unui singur soldat este dată la o sută de persoane diferite, o sută de dificultăți apar, iar dacă o sută de soldați sunt gestionați de un singur ofițer, este la fel de ușor precum gestionarea unui singur soldat; la fel coincidența numeroaselor cauze diferite în crearea unui singur lucru este dificil la gradul de sutime. Și dacă crearea a numeroase lucruri este dată unei singure ființe, devine ușor la gradul de sutime.
Astfel, doar prin recunoașterea Unicității și Cunoașterea Creatorul prin care omul poate fi eliberat din primejdiile fără margini rezultă din dorința de a căuta adevărul moștenit de naturalețea sa. Deoarece există dificultăți infinite și dureri în necredință și în asociere de parteneri lui Allah, acest lucru fiind cu siguranță imposibil și lipsit de adevăr. În timp ce este adecvat și ușor, abundența și arta fină în crearea de ființe, există o ușurință fără margini în afirmarea Unității Divine, acest lucru fiind cu siguranță necesar și adevărat.
O, tu, om mizerabil al rătăcirii! Vezi cât de întunecată și plină de durere este calea rătăcirii! De ce te duci spre ea? Și vezi cât de ușoară și plăcută este calea credinței și afirmarea Unicității Divine! Mergi acolo și eliberează-te!
A DOISPREZECEA FEREASTRĂ
سَبِّحِ اسْمَ رَبِّكَ اْلاَعْلَى • اَلَّذِى خَلَقَ فَسَوَّى • وَالَّذِى قَدَّرَ فَهَدَى
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Laudă numele Domnului tău Cel Preaînalt [Al’A’la]. Care a creat şi a plămădit. Şi care a orânduit şi a călăuzit.”([8])
Potrivit semnificației acestui verset, toate lucrurile și în special creaturilor vii, le-au fost date o formă și proporții regulate cu înțelepciune ca și cum acestea au apărut dintr-o matriță cu mai multe scopuri. În aceste proporții măsurate se află extremitățile complicate ale diverselor beneficii și utilizări. Iar forma hainelor și proporțiile lor, care sunt schimbate de-a lungul timpului în viața lor, fiecare sunt imateriale, bine ordonate și măsurate și sunt compuse din anumite evenimente din viața lor, din nou adecvate conform înțelepciunii și beneficiilor. Acest lucru arată clar că aceste creaturi nenumărate, ale căror forme și proporții au fost planificate în sfera Determinării Celui Atotputernic și Unic în Glorie, Cel Atotînțelept în perfecțiune, și care au fost date la modă în atelierul Puterii Divine indică către Existență necesară a Lui și depune mărturie despre Unicitatea Lui și Puterea Sa Perfectă, cu limbi fără sfârșit.
Uită-te la propriul corp și membrele sale și fructele locurilor complicate și complexe! Vezi puterea perfectă în înțelepciunea perfectă!
A TREISPREZECEA FEREASTRĂ
وَ اِن۟ مِن۟ شَى۟ءٍ اِلَّا يُسَبِّحُ بِحَم۟دِهٖ
Conform versetului „... şi nu este nimic care să nuL preamărească.” ([9]) totul își amintește de Creatorul său prin propria limbă specifică și declară Divinitatea Lui. Într-adevăr, în slăvirile tuturor ființelelor și prin limbile ființelor lor demonstrează Existența unui Singur Creator. Mărturia dispoziției înnăscute nu poate fi respinsă.
Mai ales dacă probele vin din toate părțile, nu pot fi puse la îndoială. Privește! Formele bine ordonate ale ființelor, care prin modul lor de creație conțin mărturii fără sfârșit și oferă dovezi în nenumărate moduri, prin limbile lor de dispoziție și privesc spre un singur centru, precum cercurile concentrice – toate acestea fiind limbile. În mod similar, ansamblurile bine proporționate și echilibrate sunt limbile grăitoare. Și viețile lor perfecte sunt limbile grăitoare. Astfel, așa cum este demonstrat în Cel De-al Douăzeci și Patrulea Cuvânt, glorificarea, elogierea și mărturia Unui Singur Creator prin toate aceste limbi demonstrează Existența Unui Singur Creator precum lumina care prezintă existența soarelui și indică către Perfecțiunea Sa.
A PAISPREZECEA FEREASTRĂ
قُل۟ مَن۟ بِيَدِهٖ مَلَكُوتُ كُلِّ شَى۟ءٍ
وَ اِن۟ مِن۟ شَى۟ءٍ اِلَّا عِن۟دَنَا خَزَٓائِنُهُ
مَا مِن۟ دَٓابَّةٍ اِلَّا هُوَ اٰخِذٌ بِنَاصِيَتِهَا
اِنَّ رَبّٖى عَلٰى كُلِّ شَى۟ءٍ حَفٖيظٌ
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Spune: <În mâna cui se află stăpânirea tuturor lucrurilor.>” ([10]) „Şi nu sunt lucruri ale căror hambare să nu se afle la Noi.” ([11]) „Şi nu este vietate pe care El să nu o ţină de chica ei.” ([12]) „Iar Domnul meu este peste toate Păzitor!” ([13])
Potrivit semnificațiilor acestor versete, toate lucrurile au nevoie de un Singur Creator Atotglorios în tot, în toate aspectele și circumstanțele.
Într-adevăr, ne uităm la ființele din univers și vedem existența manifestării unei forțe absolute în cadrul unei slăbiciuni absolute, și urmele unei puteri absolute evidente într-o impotență absolută; cum ar fi de exemplu, stadiile minunate și etapele plantelor afișate atunci când forța vieții se trezește în semințe și în rădăcinile lor.
De asemenea, mai este manifestarea unei averi absolute într-o sărăcie absolută și seacă; precum sărăcia arborilor și a solului în timpul iernii și bogăția lor strălucitoare în timpul primăverii.
Stropii unei vieți absolute apar de asemenea în timpul unei vieți absolute lipsite de viață; precum transformarea elementelor în materia de viață.
Există, în plus, manifestarea unei conștiințe atotcuprinzătoare într-o ignoranță absolută; ca totul, de la particule mici până la stele, care acționează conștient și în conformitate cu ordinea universului și la cerințele de înțelepciune și la cerințele vieții.
Astfel, această putere în impotență și această tărie în slăbiciune și bogăție și avere în sărăcie, și viață și conștiință în lipsa vieții și ignoranță în mod necesar și evident deschide ferestre de fiecare parte pe existența necesară și unitatea unui Posesor Absolut al Puterii și Forței, un Posesor al Bogăției Absolute, ........ În totalitatea lor, ei indică către o autostradă luminoasă pe o scară largă.
Și astfel, o, tu, nepăsătorule care ai căzut în mlaștina Naturii. Dacă nu renunți la Natură și recunoști Puterea Divină, trebuie să accepți că în tot ceea ce există, chiar și în fiecare particulă mică, sălășluiește o forță infinită și o putere, o înțelepciune fără margini și o capacitate, precum și abilitatea de a vedea, a cunoaște și a administra majoritatea celorlalte ființe.
„Care a făcut desăvârşit tot ceea ce a creat.” ([14])
A CINCISPREZECEA FEREASTRĂ
اَلَّذٖٓى اَح۟سَنَ كُلَّ شَى۟ءٍ خَلَقَهُ
Secretul versetul „Care a făcut desăvârşit tot ceea ce a creat.” ([15]) este că totul a fost tăiat în conformitate cu abilitățile sale înnăscute, într-o măsură și ordine perfectă, și că a fost pus împreună cu cea mai bună artă, în cel mai scurt drum, cea mai bună formă, cel mai ușor mod, în cea mai practică formă. Privește hainele păsărilor, de exemplu, și ușurința cu care bat din aripi și utilizarea lor continuă. De asemenea, lucrurilor le-au fost date trupuri și îmbrăcate în forme într-adevăr înțelepte, fără rebuturi și cu nimic în zadar; ei mărturisind cu numărul lor Existența Necesară a Unui Atotînțelept și îndică spre Cel cu Putere și Cunoaștere Absolută.
A ȘAISPREZECEA FEREASTRĂ
Ordinea și ordonarea din crearea și expunerea creaturilor, care sunt reînnoite sezon după sezon pe pământ, arată în mod clar o înțelepciune universală. Deoarece un atribut nu poate exista fără cel care îl califică, această înțelepciune universală prezintă în mod necesar un Creator Atotînțelept.
Minunată podoabă învăluită de vălul înțelepciunii arată în mod evident o binefacere perfectă și această binefacere perfectă indică în mod necesar spre un Creator plin de har, Generos.
Bunăvoința atotcuprinzătoare și dăruirea învăluită de vălul binefacerii arată în mod evident o milă atotcuprinzătoare și această milă atotcuprinzătoare prezintă în mod necesar un Creator Milostiv și Milos.
Susținerea și hrana tuturor creaturilor vii învăluite de vălul îndurării, toate perfect potrivite nevoilor lor, arată în mod clar o Putere susținătoare și o Divinitate cuprinzătoare și că susținerea și administrarea în mod necesar indică un Furnizor Generos.
Într-adevăr, toate creaturile de pe fața pământului create cu înțelepciune perfectă, împodobite cu binefacere perfectă, conferite cu milă perfectă și hrănite cu o compasiune perfectă, mărturisesc existența necesară a Celui Înțelept, Generos, Plin de compasiune, Furnizor și indică către Unicitatea Lui.
Privește și ia în considerare, de asemenea, înțelepciunea universală care rezultă pe fața pământului ca întreg și este văzută în totalitatea ei și arată în mod clar scopul și voința sa; și mărinimia perfectă care îmbrățișează toate creaturile, care cuprinde înțelepciunea; și mila atotcuprinzătoare, care cuprinde beneficiul și înțelepciunea și care include toate ființele de pe pământ; și susținerea cea mai generoasă și cultivarea, care include mila, înțelepciunea și mărinimia și care cuprinde toate creaturile vii.
Așa cum cele șapte culori care formează lumina, iluminează fața pământului, fără îndoială, indică către existența soarelui, care beneficiază de înțelepciune și mila în binefacere, precum și susținere și încurajare în milă care arată strălucirea pe scară largă și la un grad ridicat spre Unicitatea și Divinitatea perfectă a Celui Înțelept, Generos, Plin de compasiune, Furnizor și a Cărui Existență este Absolut Necesară.
O, tu, denigrator mirat și nepăsător! Cum poți explica această înțelepciune, generozitate, compasiune, susținerea providențială, această ciudată, miraculoasă legătură care este în fața ochilor tăi? Cu șansă și coincidență, care sunt fără rost ca și tine? Cu o forță care este la fel de oarbă ca și inima ta? Cu Natura care este la fel de surdă ca și capul tău? Cu cauze care sunt impotente, lipsite de viață și ignorante ca și tine? Sau vrei să dai numele de „Natură”, care este cu totul neputincioasă, ignorantă, surdă, oarbă, contingentă și mizerabilă, Celui Atotglorios, Care este Sfânt, Curat, Exaltat, fără defect de orice fel și Absolut Puternic, Atotștiutor, Atotauzitor și Atotvăzător, și să comiți o eroare infinită? Deci, cu ce forță se poate stinge acest adevăr genial precum soarele? Sub ce văl al nepăsării te poți ascunde?
A ȘAPTESPREZECEA FEREASTRĂ
اِنَّ فِى السَّمٰوَاتِ وَال۟اَر۟ضِ لَاٰيَاتٍ لِل۟مُؤ۟مِنٖينَ
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „În ceruri şi pe pământ sunt semne pentru cei care cred.” ([16])
Dacă observăm fața pământului în timpul verii, vom vedea o generozitate absolută și dărnicie, care necesită confuzie și dezordine, poate fi văzută într-o armonie și ordine totală. Uită-te la toate plantele care împodobesc fața pământului!
Iar viteza uluitoare în crearea lucrurilor, care necesită dezechilibru și tulburare, este evident într-un echilibru perfect. Uită-te la toate fructele care decorează fața pământului!
Și o multitudinea absolută, care necesită neimportanță, într-adevăr, urâțenie, este evident într-o frumusețe de artă perfectă. Uită-te la toate florile care strălucesc pe suprafața pământului!
Și usurința absolută în crearea de lucruri, care necesită lipsă de artă și simplitate, poate fi văzută printr-o artă infinită și îndemânare și atenție. Priviți cu atenție la toate semințele, care sunt precum recipientele și programele componentelor plantelor și copacilor și cazurile mici care conțin istoriile lor de viață!
Și distanțele mari, care necesită diferență și diversitatea, apar în corespondență și conformitate. Uită-te la toate soiurile de cereale semănate în fiecare parte a pământului!
Și amestecarea totală, care necesită confuzie și încurcătură, poate fi văzută dimpotrivă printr-o diferențiere și separare perfectă. Luați în considerare diferențierea perfectă a semințelor atunci când încolțesc, în ciuda faptului că sunt aruncate pe pământ amestecate și asemănătoare una cu cealaltă, în ceea ce privește substanța lor, precum și diversele substanțe care intră în copaci, fiind separate perfect prin frunze, flori, fructe și produsele alimentare care intră în stomac, fiind separate perfect în funcție de diferitele membre și celule.
Vezi puterea perfectă din înțelepciunea perfectă!
Și abundența și profunzimea infinită, care necesită neimportanță și inutilitate, trebuie să fie văzută ca cel mai valoros și mai scump în ceea ce privește creaturile și arta de pe fața pământului. În cadrul acestor minuni nenumărate de artă, ia în considerare numai soiuri de dud, acele confecții de putere divină, pe masa Celui Milostiv pe fața pământului! Vezi-le în mila perfectă, arta perfectă!
Astfel, la fel cum lumina este prezentă ziua, și lumina soarelui, marea valoare împreună cu abundența totală și amestecarea fără margini și schimbarea împreună cu cea mai mare diferențiere și separarea în abundența totală; și distanța mare împreună cu cea mai mare măsură de conformitate și asemănare în diferențierea și separarea nelimitată; și ușurința infinită și facilitatea împreună cu infinita grijă în devenirea în cea mai mare asemănare; și viteza absolută și rapiditatea împreună cu echilibrul total și balanța și lipsa de eșecuri în cele mai frumoase realizări; și abundența infinită și multiplicitatea împreună cu cel mai înalt grad de frumusețe artistică în lipsa totală de eșecuri; și cea mai mare generozitate împreună cu comanda absolută în cel mai înalt grad de frumusețe artistică, toate mărturisesc Existența necesară, Puterea perfectă, Divinitatea și Unitatea și Unicitatea Celui Atotputernic în Glorie, Atotînțelept în perfecțiune, Milostivul și ... . Ei demonstrează sensul versetului: لَهُ اْلاَسْمَآءُ الْحُسْنَى „Ale Lui sunt numele cele mai frumoase.” ([17])
Deci, acum, o, tu, om ignorant, nepăsător și încăpățânat! Cu ce poți interpreta tu acest adevăr puternic? Cu ce poți explica tu această stare de afaceri miraculoasă, infinită și minunată? Cui poți atribui aceste arte cu adevărat extraordinare? Ce văl al nepăsării poți desena peste această fereastră la fel de largă precum pământul și atât de aproape? Unde este șansa și coincidența ta, partenerul tău inconștient pe care te bazezi și îl numești „Natură”, prietenul și sprijinul tău în rătăcire? Este total imposibil ca șansa și coincidența să intervină în aceste chestiuni, nu-i așa? Și să atribui „Naturii” o miime dintre ele este imposibil de o mie de ori, nu-i așa?
Sau poate natura lipsită de viață, inaptă, are mașini nesemnificative si tipografii în cadrul fiecărei singur lucru, realizate din fiecare și pentru fiecare din ele?
A OPTSPREZECEA FEREASTRĂ
اَوَلَم۟ يَن۟ظُرُوا فٖى مَلَكُوتِ السَّمٰوَاتِ وَ ال۟اَر۟ضِ
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Oare nu văd ei împărăţia cerurilor şi a pământului.”
Luați în considerare această comparație care este explicată în Cel de-al Douăzeci și Doilea Cuvânt: o lucrare bine ordonată, fină, bine artizanată precum un palat şi care indică în mod evident un act bine ordonat. Adică, o clădire indică actul de construire. Și un act bine ordonat, fin, indică în mod necesar spre un agent expert, un maestru abil, un constructor. Și titlul de meșter competent și constructor indică în mod evident un atribut perfect. Și acest atribut perfect și capacitate perfectă pentru ambarcațiune indică în mod evident existența unei abilități perfecte înnăscute.
Și capacitatea perfectă înnăscută indică către existența unui spirit măreț și o esență înaltă.
În același fel, lucrările în mod constant reînnoite de umplere a suprafeței pământului, într-adevăr a universului, arată în mod clar acte de cea mai mare perfecțiune. Și aceste acte, care sunt cuprinse de ordine totală și înțelepciune, indică în mod clar un agent ale căror titluri și Nume sunt perfecte. Pentru că este perfect clar actele ordonate, înțelepte, nu pot fi făcute fără cel care le efectuează. Și titlurile cele mai perfecte indică spre atributele perfecte ale acestui agent. Pentru că potrivit regulilor gramaticale, particula activă este formată din infinitiv [care este, ceea ce se numește „rădăcină” în gramatica limbii arabe]; la fel sursa și rădăcinile substantivelor, numelor și titlurilor sunt atribute.
Și atributele celei mai înalte ale perfecțiunii, fără îndoială indică spre calitățile esențiale cu totul perfecte. Și aceste calități esențiale perfecte – care suntem în imposibilitatea de a le descrie – punctează mai mult ca sigur o esență care se află la cel mai înalt vârf de perfecțiune.
Astfel, din moment ce în fiecare parte a lumii toate lucrările de artă și creaturile sunt perfecte, fiecare dintre ele demonstrând un act, iar acel act mărturisește un Nume, iar Numele un atribut, iar atributul o calitate și calitatea o Esență. Astfel, la fel cum și individual se atestă existența necesară a Creatorului Atotglorios la numărul de creaturi și indică unitatea Lui, tot așa totul formează o ascensiune în Cunoașterea divină la fel de puternică ca lanțurile de ființe. Ele formează o dovadă a realității într-o succesiune continuă care, fără îndoială, poate străpunge sau pătrunde.
Deci, acum, o, om nenorocit, nepăsător fără minte! Cu ce se poate sparge această dovadă, care este la fel de puternică ca și lanțul universului? Cu ce puteți închide acest grilaj al fereastrei cu spaţiile sale nenumărate prin care strălucesc atâtea adevăruri câte creaturi există? Care văl al nepăsării se poate trage peste ea?
A NOUĂSPREZECEA FEREASTRĂ
تُسَبِّحُ لَهُ السَّمٰوَاتُ السَّب۟عُ وَال۟اَر۟ضُ وَمَن۟ فٖيهِنَّ وَاِنْ مِنْ شَىْءٍ اِلاَّ يُسَبِّحُ بِحَمْدِهِ
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Îl preamăresc cele şapte ceruri şi pământul şi cei care se află în ele şi nu este nimic care să nuL preamărească şi să nuI aducă laude.” ([18])
Potrivit acestui verset, Creatorul Atotglorios a dat numeroase semnificații și înțelepciuni corpurilor cerești în așa fel încât, pentru a-și exprima slava și frumusețea Lui, El a împodobit cerurile cu nişte cuvinte, precum soarele, luna și stelele. Pentru ființele din atmosferă, de asemenea, El a anexat înțelepciune, semnificații și obiective, ca și cum le-ar ordona să grăiască prin cuvintele tunetelor, fulgerelor și picăturilor de ploaie și să dea instrucțiuni în perfecțiunea .... înțelepciunii Sale și frumusețea milei Sale.
El face capul pământului să grăiască cuvintele sale semnificative cunoscute, precum animale și plante, și afișează perfecțiunile artei Sale întregului univers. Apoi El face plantele și copacii să vorbească, toate cuvintele acelui cap, prin cuvintele frunzelor, florilor, fructelor și proclamă din nou perfecțiunea artei și frumusețea Milei Sale. Florile și fructele lor, de asemenea, El le poate face să vorbească, prin cuvintele semințelor lor, și dă instrucțiuni pentru a sensibiliza și a conștientiza subtilitățile Artei Sale și Perfecțiunea Divinității Sale.
Și astfel, din aceste cuvinte nenumărate de glorificare, ne vom apleca urechile să ascultăm dintr-o dată o floare și modul ei de exprimare, și să învățăm modul în care depune mărturie.
Da, toate plantele și toți arborii descriu Creatorul lor cu numeroase limbi, astfel încât ei lasă pe cei care le studiază în uimire, făcându-i să exclame: „Slavă lui Dumnezeu! Cât de minunat pot ei depune mărturie pentru El!”
Într-adevăr, glorificarea plantelor în momentul deschiderii florilor lor, momentul în care produc noi muguri, și în momentul în care oferă cuvintele lor zâmbitoare este la fel de frumoasă și limpede ca ei înșiși. Pentru că, prin frumoasa gura a fiecărei flori și limbile mugurilor ordonați, iar cuvintele semințelor sale bine măsurate, ordinea demonstrează înțelepciunea și este, observabil, într-un echilibru care demonstrează cunoștințe. Iar echilibrul se află întro broderie de artă care demonstrează măiestrie și meșteșug. Și broderia de artă este într-o podoabă care demonstrează favoare și generozitate. Și podoaba este în mirosuri subtile care demonstrează milă și dăruire. Și aceste calități semnificative una în cealaltă formează o astfel de limbă de mărturie că atât descrie Maker All-beauteous prin Numele Lui, și El descrie prin atributele Sale, și expune manifestarea Numele Lui, și își exprimă făcând Lui Însuși iubit și cunoscut.
Dacă auziți o astfel de mărturie de la o singură floare, oare îndoielile, suspiciunile și nepăsarea ta vor persista atunci când vei asculta toate florile din grădinile divine de pe fața pământului și vei auzi cu ce putere vor proclama existența necesară și unicitatea Celui Atotglorios? În cazul în care nu persistă, se poate spune că ești un om conștient?
Vino, acum privește cu atenție la un copac! Privește gura delicată a acestuia în apariția ordonată a frunzelor în timpul primăverii, și deschiderea florilor într-o manieră măsurată, și coacerea fructelor cu înțelepciune și milă și dansul lor în suflarea brizei în mâinile rămurelelor, cum ar fi copii nevinovați. Vezi echilibrul perfect în ordinea înțeleaptă exprimată prin limba frunzelor care devin verzi printr-o mână generoasă, prin zâmbetul florilor la bucuria favorii primite și prin cuvintele fructelor care râd prin manifestarea milei.
Privește arta și broderiile atente din echilibru care demonstrează justiția; și mila din broderiile iscusite și podoabele; și diversele gusturi dulci și parfumurile încântătoare, care indică milă și dăruire; și semințele, fiecare dintre acestea fiind o minune a puterii în gusturile agreabile; toate acestea indică în mod clar existența necesară și unicitatea Celui Atotînțelept, Generos, Plin de compasiune, Binefăcător, ... , un distribuitor de frumusețe și favoarea, la frumusețea îndurării, Perfecțiunii și Divinității Sale.
Astfel, dacă puteți asculta în același timp, pentru limbile de dispunere a tuturor copacilor de pe pământ, veți vedea și înțelege ce bijuterii rafinate se regăsesc în trezoreria versetului: يُسَبِّحُ ِلِلّهِ مَا فِى السَّموَاتِ وَمَا فِى اْلاَرْضِ - „Cele din ceruri şi de pre pământ Îl preamăresc pe Allah.” ([19])
O, tu, om nepăsător și nefericit care se presupune că ești liber prin nerecunoștința ta! Dacă Cel Atotgeneros, Care ți se face cunoscut și iubit de tine prin aceste limbi nenumărate nu ar fi vrut să-L cunoaștem, El le-ar fi redus la tăcere. Din moment ce nu au fost reduși la tăcere, ar trebui să fie ascultați. Nu poți fi salvat prin acoperirea urechilor voastre, prin surzenie. Pentru că universul nu rămâne tăcut atunci când tu îți vei acoperi urechile, ființele din el nu vor rămâne tăcute, martorii Unicități nu își vor ține limba lor. Și desigur, te vor condamna ...
A DOUĂZECEA FEREASTRĂ
([20])
فَسُبْحَانَ الَّذِى بِيَدِهِ مَلَكُوتُ كُلِّ شَىْءٍ
وَاِنْ مِنْ شَىْءٍ اِلاَّ عِنْدَنَا خَزَآئِنُهُ وَمَا نُنَزِّلُهُ اِلاَّ بِقَدَرٍ مَعْلُومٍ • وَ اَرْسَلْنَا الرِّيَاحَ لَوَاقِحَ فَاَنْزَلْنَا مِنَ السَّمَآءِ مَآءً مُبَارَكًا فَاَسْقَيْنَاكُمُوهُ وَ مَآ اَنْتُمْ بِخَازِنِينَ
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Laudă Celui în mâna căruia se află stăpânirea tuturor lucrurilor! Şi la El veţi fi aduşi înapoi!” ([21])
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Şi nu sunt lucruri ale căror hambare să nu se afle la Noi şi pe care Noi să nu le trimitem cu măsură anumită. Şi Noi trimitem vânturile mănoase şi trimitem apă din cer pe care vo dăm de băut, însă voi nu o puteţi strânge.” ([22])
Așa cum înțelepciunea perfectă și frumusețea artei sunt evidente în datele si rezultatele detaliate, astfel încât face elementele universale și creaturi mari să-și ocupe pozițiile, cu înțelepciune și artă, în ciuda exietenței lor aparente, fiind amestecate împreună din întâmplare, fără ordin.
Astfel, cum arată și alte atribuții înțelepte, lumina strălucește cu scopul de a proclama și face cunoscute creaturile Divine de pe fața pământului, cu permisiunea Susținătorul lor. Acest lucru înseamnă că lumina este un angajat Al Creatorului Înțelept; iar prin intermediul acesteia, El face manifestările lucrările sale antice de artă la expozițiile acestei lumi.
Acum, ia în considerare vânturile! Conform mărturiei beneficiile lor înțelepte, generoase și îndatoririlor lor, ele se grăbesc spre extrem de numeroase și importante sarcini. Aceasta înseamnă că libera circulație a acestora în valuri este independentă, expediată, utilizată de un Creator Atotînțelept; aceasta este o lucru pentru a efectua rapid comenzile Susținătorul lor este un lucru expediționar care efectuează, într-o manieră rapidă, comenzile Susținătorului lor.
Acum, ia în considerare izvoarele, fluxurile și râurile! Izvorârea lor din pământ și din munți nu este întâmplătoare. Acest lucru este demonstrat de mărturia beneficiilor și roadele lor, lucrări ale Milei Divine, și prin depozitarea lor în munți într-o balanță înțeleaptă de nevoi, astfel încât sunt organizate și depozitate de către un Susținător, și curgerea lor mai departe, în conformitate cu comanda Sa.
Acum, ia în considerare toate varietățile de pietre, bijuterii și minerale din pământ! Decoraţiunile și proprietățile benefice, beneficiile înțelepte conectate lor, și faptul că sunt preparate într-un mod adecvat cu nevoile umane și animale și cu necesitățile vitale, toate demonstrează că sunt făcute în acest mod de un Creator Înțelept, prin decor, aranjament, planificare și formare.
Acum, ia în considerare florile și fructele! Zâmbetele, gusturile, frumusețile, broderiile și mirosurile lor sunt precum niște invitații la meniurile de pe masa Celui Generos, un distribuitor Atotînțelept de provizii; ele sunt date ca meniuri variate și invitații pentru fiecare specie de ființe, prin diferitele culori, mirosuri și gusturi specifice.
Acum, ia în considerare păsările! O anumită indicație arată că ciripitul lor este cauzat de un Creator Atotînțelept care le face să vorbească și este un mod uimitor prin care își exprimă sentimentele lor cu aceste sunete și precizează intențiile lor.
Acum, ia în considerare norii! Un indiciu clar că răpăiala de ploaie nu este un sunet fără sens și că tunetele și fulgerele nu sunt un zgomot inutil este că aceste ființe ciudate sunt create într-un spațiu gol. De asemenea, picăturile de ploaie precum apa vieții sunt mulse de nori, supte de creaturile vii de pe pământ, atât de sărace și dornice de ele. Aceste fapte arată că ploaia și fulgerul sunt cele mai semnificative și mai pline de înțelepciune. Pentru că, la comanda unui Susţinător Generos, ploaia răspunde chemării celor care le este dor de ea: „Vești bune! Vin!”
Acum, uită-te la cer și ia în considerare cu atenție numai luna dintre toate ființele corpurile cerești! Mișcarea ei este la comanda unui Atotputernic și Înțelept, acest lucru demonstrând importante instanțe de înțelepciune conectate cu ea și cu privire la pământ. Din moment ce am explicat acestea în alte locuri în Scrisorile Luminii, am vorbit pe scurt acest lucru aici.
Astfel, elementele universale care le-am enumerat de la lumină la Lună deschid într-o mare măsură, o fereastră cu adevărat extinsă. Ele proclamă și arată Unicitatea Celui Necesar în Existență, perfecțiunea puterii Sale și măreția suveranității Sale.
Așadar, o, tu, om nepăsător! Dacă ești în stare să oprești această voce, să străfulgeri precum un fulger și să stingi această lumină strălucitoare ca soarele, uită-l pe Dumnezeu! În caz contrar, revino-ți în simțuri! Spune, toată Slava este a Lui și سُبْحَانِ مَنْ تُسَبِّحُ لَهُ السَّمَاوَاتُ السَّبْعُ وِ الْأَرْضُ وَ مَنْ فِيهِنَّ - „Îl preamăresc cele şapte ceruri şi pământul şi cei care se află în ele…” ([23])
A DOUĂZECI ȘI UNU FEREASTRĂ
بِسْمِ اللّٰهِ الرَّحْمٰنِ الرَّح۪يمِ
وَ الشَّم۟سُ تَج۟رٖى لِمُس۟تَقَرٍّ لَهَا ذٰلِكَ تَق۟دٖيرُ ال۟عَزٖيزِ ال۟عَلٖيمِ
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Iar Soarele aleargă către un sălaş al lui. Aceasta este rânduiala Celui Atotputernic [şi] Atoateştiutor [Al’Aziz, Al’Alim]!” ([24])
Felinarul universul, soarele, formează o fereastră spre Existența și Unicitatea Creatorului Universului, care este la fel de strălucitoare și de luminoasă ca soarele în sine.
Într-adevăr, în ciuda diferențelor lor mari în ceea ce privește dimensiunea, poziția și viteza, cele doisprezece planete, inclusiv globul noastru, cunoscute sub numele de sistemul solar, sunt în mișcare și se învârt într-o perfectă ordine și înțelepciune și echilibru perfect fără nicio ezitare și sunt legate de soare printr-o lege divină cunoscută sub numele de gravitație, dar care de fapt, ele urmează liderul lor, precum într-o rugăciune. Acest lucru demonstrează pe o scară largă extraordinară Putere Divină și Unicitatea Susținătorului lor.
Aceste organisme fără viață, aceste mase mari inconștiente, sunt rotite și ordonate în cel mai mare echilibru și ordine înțeleaptă, în diferite forme și pe distanțe diferite și în mișcări diferite, dovedind gradul de putere și înțelepciune; poți compara și tu pentru tine. Dacă printr-o șansă s-ar putea interveni cu cea mai mică cantitate în această chestiune vastă și complexă, ar produce o explozie atât de mare că ar împrăștia universul. Dacă ar fi fost să-i oprească mișcarea unuia dintre ei, pentru un minut, aceasta ar determina părăsirea propriei orbite și ar deschide posibilitatea de coliziune cu o altă planetă. Ai putea înțelege cât de minunat ar fi ciocnirea a unor organe de mii de ori mai mari decât pământul.
Acum ne vom referi la cunoașterea Atotcuprinzătoare a lui Allah, minunile sistemului solar, adică, cele doisprezece planete care sunt urmașii și fructele soarelui și vom lua în considerare numai propria noastră planetă, pământul, care este aici în fața ochilor noștri. Vedem că planeta noastră este făcută să se deplaseze pe un drum lung în jurul soarelui, printr-o comandă Divină ca fiind cea mai importantă îndorire a sa - așa cum este descrisă în Cea De-a Treia Scrisoare - într-o manieră în care demonstrează Măiestria Divine și Mândria Suveranității și Perfecțiunea Îndurării și Înțelepciunii Sale. A fost făcută o navă divină umplută cu minunile artei divine și o călătorie precum o expoziție, pentru funcționarii conștienți ai Lui să poate privi mai departe. Și luna a fost atașată acesteia cu luarea în considerare precisă pentru instanțe puternice de înțelepciune, ca și cum ar fi o manoșă de ceasornic care spune timpul. Lunii i s-a dat mai multe stadii pentru călătorie.
Astfel, aceste aspecte ale acestei planete a noastre, binecuvântată, dovedesc Existența și Unicitatea unui Posesor al Puterii Absolute, cu o mărturie la fel de puternică ca Pământul în sine. Puteți face o analogie cu restul sistemului solar.
În plus, soarele se învârte pe cont propriu, pe axă, ca o roata de tors, cu scopul de a mătura înăuntru toate pericolele imateriale, numite gravitație, și să lege laolaltă planetele și să le pună în ordine. Deci, este împinsă împreună cu planetele sale la o viteză de cinci ore pe secundă, conform unei estimări, către Constelația lui Hercule, ori spre ’Soarele Sorilor’.
Acest lucru se întâmplă cu siguranță prin puterea și la comanda Celui Atotglorios, Monarh al Eternității. Este ca și cum El face sistemul solar să execute manevre precum un pluton de soldați și astfel demonstrează Măreția Divinității Sale.
O, voi, astronomi! Ce șansă poate interveni în aceste chestiuni? Mâinile căror cauze pot ajunge la ei? Ce forță poate fi aproape de acest lucru? Haide, spune! Ar putea un Monarh Atotglorios precum acesta, să-și arate neputință și să permită altora să aibă un rol în suveranitatea lui?
Ar da El pe alte mâini, și în special creaturilor vii, care sunt fructele, rezultatul, scopul și esența universului? Ar permite El altuia să intervină? Mai ales omul, l-ar lăsa pe el propriilor lui dispozitive, cea mai cuprinzătoare a acelor fructe, cea mai perfect rezultat, locțiitorul Lui pe pământ și-o oglindă precum un oaspete? L-ar reprezenta el Naturii și șansei și ar reduce măreția suveranității Sale la nimic; ar reduce la nimic înțelepciunea Sa perfectă?
A DOUĂZECI ȘI DOUA FEREASTRĂ
بِسْمِ اللّٰهِ الرَّحْمٰنِ الرَّح۪يمِ
اَلَمْ نَجْعَلِ اْلاَرْضَ • مِهَادًا وَ الْجِبَالَ اَوْتَادًا • وَخَلَقْنَاكُمْ اَزْوَاجًا
فَانْظُرْ اِلَى آثَارِ رَحْمَةِ اللّهِ كَيْفَ يُحْيِى اْلاَرْضَ بَعْدَ مَوْتِهَا
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Oare nu am făcut Noi pământul un pat. Şi munţii ca ţăruşi? Vam creat pe voi perechi.”([25])
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Priveşte la urmările îndurării lui Allah cum învie El pământul, după moartea lui.”([26])
Globul pământesc este un cap cu o sută de mii de guri. În fiecare gură sunt o sută de mii de limbi. Pe fiecare limbă sunt o sută de mii de dovezi, fiecare dovedește, în numeroase moduri, existența necesară, unitatea, atributele sacre și numele cele mai frumoase ale Celui Unic în Glorie.
Da, luăm în considerare în primul rând crearea pământului și vedem că piatra a fost creată din materie în stare fluidă și că solul a fost creat din pietre. Dacă acea substanță ar fi rămas lichidă, aceasta nu ar fi fost locuibilă, iar dacă după ce a devenit stâncă, lichidul ar fi devenit tare precum fierul, aceasta nu ar fi fost adecvată pentru utilizare. Deci, ceea ce a dat această stare a fost cu siguranță Înțelepciunea unui Creator Atotînțelept, care a văzut nevoile locuitorilor pământului.
Apoi, stratul de sol a fost aruncat peste țăruşii munților, astfel încât cutremurele care decurg din răsturnările interne ar putea respira prin munți și nu ar determina pământul să se scuture din mișcările și atribuțiile sale, şi astfel munții ar putea să-și păstreze pământ de la invazia mării și totul va deveni un depozit pentru necesitățile vitale ale ființelor vii și ar purifica aerul de gaze nocive, permițând astfel ființelor vii să respire și astfel încât acestea ar acumula și deține rezerve de apă și ar fi o sursă și o mină pentru mineralele necesare creaturilor vii.
Astfel, această situație demonstrează cât mai clar și mai puternic Existența și Unicitatea Unui Posesor al Puterii Absolute, un Atotînțelept și un Unic Milos.
O, voi, geografi! Cu ce puteți explica acest lucru? Datorită cărei șanse s-ar putea transforma această navă divină plină cu aceste creaturi minunate într-o expoziție de minuni și ar putea s-o rotească cu o viteză care acoperă o distanță de douăzeci și patru de mii de ani într-un an, în timp ce nu permite niciunui singur obiect de pe suprafața sa să se desprindă şi să cadă?
Luați în considerare, de asemenea, artele ciudate existente pe suprafața pământului. Cât de înţelept sunt aranjate elementele în funcțiile lor! Cât de atent sunt cu oaspeţii Celui Milostiv pe pământ, prin comanda Celui Atotînțelept și Puternic și sunt grăbiţi să-i slujească!
De asemenea, priveşte aceste broderii din artele ciudate și minunate de pe suprafața pământului, multicolor și plin de înțelepciune! Vezi cum pâraiele și curenţii, mările și râurile, munți și dealuri, toate acestea au devenit locuințe și mijloace de transport adecvate pentru diferitele sale creaturi și funcționari. Vezi cum cu înțelepciune și ordine perfectă, El le-au umplut cu sute de mii de soiuri de plante și animale și le-a dat viață și a făcut să se bucure și cum, în mod regulat, minut cu minut, El elimină creaturile și goleşte acele locuințe prin moarte, iar apoi, din nou, în mod ordonat le reumple, sub formă de „înviere după moarte”. Acest lucru dovedește cu sute de mii de limbi Existența necesară și Unicitatea Celui Atotputernic, Unic în Glorie, Atotînțeleptul în perfecțiune.
Pe scurt: Pământul, suprafata care este o expoziție de minuni de artă, o expunere de minuni ale creației, un loc de trecere pentru caravanele de ființe și o moschee și o locuință pentru rândurile de adoratori, este precum o inimă a întregului univers care expune lumina Unicităţii Divine în aceeași măsură ca și universul.
O, tu, geografule! În cazul în care capul pământului ar avea o sută de mii de guri și cu o sută de mii de limbi în fiecare din ele, L-ar face cunoscut pe Allah, și totuşi nu-L recunosc și îşi scufunda capul în mlaștina naturii, atunci gândiți-vă peste la măreția greșelii voastre! Pregăteşte-te de pedeapsa dureroasă pe care o meriți! Revino-ţi în simțuri și scoate-ţi capul din mlastină!
Spune: آمَنْتُ بِاللّهِ الَّذِى بِيَدِهِ مَلَكُوتُ كُلِّ شَيْءٍ , adică, eu cred în Dumnezeu în a Cărui mână este suveranitatea tuturor lucrurilor.
A DOUĂZECI ȘI TREIA FEREASTRĂ
اَلَّذٖى خَلَقَ ال۟مَو۟تَ وَال۟حَيٰوةَ
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Acela care a făcut moartea şi viaţa”. ([27])
Viața este cel mai luminos, cel mai frumos miracol de putere Divină. Este cea mai puternică și mai strălucitoare dintre dovezile de unitate Divină. Este cea mai cuprinzătoare și mai remarcabilă oglindă care afișează manifestările Celui Veșnic Implorat.
Da, pe cont propriu, viaţa Îl face cunoscut pe Cel Care Dă Viață și Susţinătorul ei, împreună cu toate numele și faptele Sale.
Căci viața este o lumină, un medicament, o poțiune amestecată din numeroasele atribute. Așa cum cele șapte culori sunt combinate în lumină și diversele leacuri sunt amestecate împreună într-un medicament, deci viaţa este o realitate formată din numeroase atribute. Unele dintre atributele din realitatea ei se extind prin intermediul simțurilor; ele se desfășoară și sunt diferențiate. Cu toate acestea, cea mai mare parte a acestora se face percepută sub formă emoțiilor; ei să se facă cunoscute prin izvorârea lor din viață.
Mai mult decât atât, viața cuprinde subzistență, milă, har și înțelepciune, care sunt dominante în planificarea și administrarea universului. Este ca și cum viața lor se strînge pe spatele ei și le atrage în locul în care intră. De exemplu, atunci când viața intra într-un organism, se manifestă şi Numele Celui Atotînțelept; se simte ca acasă și dă comenzi cu înțelepciune. În același mod, se manifestă numele Celui Atotgeneros și se organizează și decorează locuința în funcție de nevoile sale. În același timp, manifestarea Numelor Lui este evidentă; se acordă tot felul de recompense pentru continuarea și perfecțiunea vieții. Din nou, în același timp, manifestarea numelor furnizorului apare; se produce hrană, materială și imaterială, necesară pentru perpetuarea și desfășurarea vieții, și le stochează în corpul său.
Adică, viața este ca un punct de focalizare; diverse atribute intra unul în altul, într-adevăr, ele devin unul și același. Este ca și cum în toata viața sa este atât de cunoaștere, cât şi putere, în același timp înțelepciunea, cât și milă etc. Astfel, în ceea ce privește această esență cuprinzătoare, viața este o oglindă a Celui Veșnic Implorat care reflectă atributele Divine esențiale.
Aceasta se datorează acestui mister, faptul că Celui a Cărui Existentă este Absolut Necesară, Cel Care este Veşnicul Susţinător, creează viață într-o mare abundență și plentitudine și risipește în departare, de-a lungul şi de-a latul și adună totul în jurul vieții și o serveşte. Datoria vieții este mare. Da, nu este ușor să fie oglinda Celui Veșnic Implorat, nu este o datorie mică.
Astfel, venirea în existență instantanee și continuă din nimic a acestor nenumărate, nelimitate vieți, pe care le vedem tot timpul în fața ochilor noștri, - și spiritele, care sunt originile și esențele vieţii – trimiterea lor demonstrează existența necesară, atributele sacre și numele cele mai frumoase a Celui a Cărui Existenţă este Necesară, Eternul Susţinător la fel de clar cum razele soarelui arată existența soarelui. La fel cum cineva care nu recunoaște și acceptă existența soarelui este obligat să nege lumina care luminează ziua, cel care nu recunoaște Soarele Unicităţii Divine, Cel .... Dătătorul de Viața și moartea, trebuie să nege existența creaturilor vii, care umplu pământul și chiar trecutul și viitorul; el trebuie să decadă de o sută de ori mai mic decât un animal, să cadă de la nivelul de viață pentru a deveni ceva cu totul ignorant și lipsit de viață.
A DOUĂZECI ȘI PATRA FEREASTRĂ
لَٓا اِلٰهَ اِلَّا هُوَ كُلُّ شَى۟ءٍ هَالِكٌ اِلَّا وَج۟هَهُ لَهُ ال۟حُك۟مُ وَ اِلَي۟هِ تُر۟جَعُونَ
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Nu există altă divinitate în afară de El! Totul va pieri în afară de Chipul Său. La El este judecata şi la El veţi fi aduşi înapoi!” ([28])
Moartea este o dovadă a Divinităţii, aşa cum şi viata este o dovadă a ei; aceasta este cea mai puternică dovadă a Unității Divine. În verset اَلَّذِى خَلَقَ اْلمَوْتَ وَاْلحَيَوةَ - „Acela care a făcut moartea şi viaţa”. ([29]) - indică că moartea nu este o non-existenţă, anihilare, non-fiinţă, o dispariţie anonimă, ci mai degrabă, așa cum este prezentat în Prima Scrisoare, aceasta este o ființă eliberată din serviciu Celui Atotînţelept, o schimbare de reședință, un schimb de corpuri, o odihnă, o eliberare din închisoarea corpului; aceasta este o lucrare înțeleaptă și ordonată de înțelepciune.
Într-adevăr, la fel cum suprafața vie a pământului și creaturi create la modă și pline de viață atestă Existența și Unitatea unui Creator Atotînțelept, la fel cu moartea lor, face acele ființe vii să depună mărturie pentru Eternitate și Unicitatea Celui Etern... Având în vedere că este dovedit și elucidat în Cel De-Al Douăzeci și Doilea Cuvânt, moartea este o dovadă extrem de puternică de Unitate și Eternitate divină şi face referinţă la discuția din acel Cuvânt, iar aici explicăm numai un punct important. Acesta este în felul următor:
Împreună cu existențele lor, fiinţele dovedesc existența Celui a Cărei Existenţă este Abslut Necesară, și cu moartea lor, acele ființe vii mărturisesc eternitatea și unitatea Celui Veşnic. De exemplu, suprafața pământului, care este o singură creatură vie, indică către Creatorul ei, prin comanda și circumstanțele sale; deci tot spre El indică şi atunci când moare. Aşa cum, atunci când iarna acoperă suprafața pământului cu o manta albă, întoarce privirile oamenilor departe de ea – privirile lor se întorc către trecutul din spatele corpului primăverii care se depărtează - și le prezintă pe o scenă mult mai largă.
Adică, toate primăverile din trecut ale pământului, care au fost toate minuni de putere, informează că noi creaturi de primăvară ale pământului vor veni, și de vreme ce toate mărturisesc existența acestor viitoare minuni ale puterii Divine, fiecare fiind un pământ viu, ele mărturisesc în mod strălucit și puternic și pe o scară largă, existența necesară, unitatea, veșnicia, precum și eternitatea unui Creator Atotglorios, Atotputernic în perfecțiune, ... ; ele demonstrează astfel dovezi strălucitoare tuturor celor care doresc, sau nu, să declare: „Cred în Dumnezeu, Unul, Unicul!”
Pe scurt: În conformitate cu sensulului versetului: وَ يُحْيِى اْلاَرْضَ بَعْدَ مَوْتِهَا - „El dă viaţă pământului, după moartea lui.” ([30]), exact cum acest pământ viu mărturisește Creatorul cu primăvara, iar prin moartea lui face ca privirea omului să se întoarcă de la miracolele Puterii Divine, puse pe cele două aripi ale timpului, trecutul și viitorul; se face aluzie la miile de minuni ale puterii în locul unui miracol. Și fiecare dintre aceste primăveri atestă mai sigur decât în această primăvară, pentru cei care au plecat spre trecutul care a plecat împreună cu cauzele lor aparente, și după ei alții, precum ei, au venit în locul lor.
Acest lucru înseamnă că aparentele cauzele sunt nimic: numai că Cel Atotputernic în Glorie creează primăverile, și le asociază cu cauzele şi arată că El le-a trimis. În ceea ce privește suprafețele pământului, aliniate în viitor, ei mărturisesc şi mai strălucit. Căci ele vor fi făcute din nou din nimic, din non-ființă și trimise; ele vor fi puse pe pământ, pentru a-și face datoria, iar apoi trimise mai departe.
Și tot așa, o, tu nepăsător deviat în natură și înecat în mlaștină sa! Cum poate ceva care nu are mâini înțelepte și suficient de puternice care ajunge la trecut și la viitor să intervină în viața de pe pământ? Poate nonentitatea totală a naturii tale să intervină în ea? Dacă doriți să fiţi salvaţi, spuneţi: „Cel mult, natura este un carnet al Puterii Divine. Și, ca și pentru șansă, este un văl de înțelepciune divină care acoperă şi care ascunde ignoranța noastră.” Abordă adevărul!
A DOUĂZECI ȘI CINCEA FEREASTRĂ
Aşa cum o lovitură indică spre cel care atacă, o lucrare fină de artă care indică spre artist, un copil are nevoie de un părinte, suprafața interioară necesită o suprafață superioară, și așa mai departe ... aşa cum toate aceste calităţi, cunoscute sub numele de chestiuni relative, care nu sunt absolute și nu pot exista una fără alta, întâmplătoare, care rezultă din univers, precum și în ea ca un întreg, indică necesitate. Iar starea de a exista asupra căreia se acționează, care poate fi văzută în toate, punctele unui act, iar starea de creaţie aparentă în toate punctele arată spre starea de creativitate, iar multitudinea și compoziția fi văzut în toată unitatea necesară. Și necesitatea, un act, creativitate, unitatea necesită în mod clar și în mod necesar pe cineva care nu este condiționat, acționat, numeros, compuse, și creat, dar poartă atributele de a fi necesar, un agent, unul, și un creator.
Caz în care, toate eventualitățile, stări de a fi acționat asupra, creaturalitatea creativitatea, multiplicitate și compoziția atesta Unicul Existent Necesar, Cel care acționează precum voiește, creatorul tuturor lucrurilor, singurul Unității.
Pe scurt: Așa cum necesitatea reiese din întâmplare, faptul stării de a fi acționat și unitatea din multiplicitate, precum și existența dintâi indică acesta din urmă cu certitudine, în același fel, calităţi cum ar fi creaţiunea și faptul că toate nevoile au fost prevăzute, care sunt văzute în oameni, indică în mod clar Existența unor atribute precum Efectuarea și Furnizarea. La rândul său, existența acestor atribute indică în mod necesar și evident existența unui Creator PreaMilos, Care este un Creator și un furnizor.
Adică, cu limbile a sute de atribute ale acestui fel pe care le poartă, fiecare ființă mărturisește sute de Existențe necesare a Celui cu Numele cele mai frumoase. Dacă această mărturie nu este admisă, este necesar să nege toate atributele asemenea lor referitoare la persoane ...
A DOUĂZECI ȘI ŞASEA FEREASTRĂ
(Hâşiye:[31])
Cazurile tot mai reînnoite de frumuseţe şi corectitudine trecând peste fețele ființelor din univers arată că acestea sunt umbre ale manifestărilor Celui Etern Adorat. Într-adevăr, bule de aer pe suprafața râului care se sparg și dispar, şi alte bule care se formează şi care şi acestea se sparg exact ca aceleaşi care le-au precedat arată că acestea sunt oglinzi ale razelor unui soare perpetuu. În același mod, strălucirile frumuseţii care se aprind pe ființele care călătoresc pe râul curgător al timpului indică către un Creator Etern beauteous frumos? și sunt semne ale Lui.
De asemenea, iubirea arzătoare din inima universului indică spre un Creator Iubit. Așa cum este indicat de faptul că ceea ce nu se găsește în structura de sine a pomului nu va fi prezent nici în fructele sale, iubirea fierbinte a lui Allah este prezentă în natură umană, rodul sensibil al pomului universului, arată că o dragoste si pasiune adevărată se găsește în tot universul, dar și în alte forme. Astfel, această dragoste adevărată și pasiune din inima universului indică către Creatorul Etern.
Mai mult decât atât, toate atracțiile și forțele magnetice care apar în numeroase forme diferite din inima universului arată inimilor conștiente că acestea sunt, prin urmare, atracția unui adevăr schițat.
De asemenea, în conformitate cu consensul sfinților și a celor care descoperă tainele creației, care sunt cele mai sensibile și luminoase dintre creaturi, bazându-se pe iluminările și mărturiile lor, ei au primit manifestarea Gloriei Unice Beatificate și prin iluminările lor au înțeles că El se face cunoscut printre ele.
De asemenea, stiloul înfrumusețării și a împodobirii care funcționează pe ființele și pe fața universului indică clar frumusețea Numelor Posesorului Stiloului.
Astfel, frumusețea de pe suprafața universului şi iubirea din inima sa şi atracția în interiorul ei, precum și descoperirea și martorii din ochii ei, și frumusețea și podoaba din ea ca un întreg, deschide o fereastră adevărat subtilă și luminoasă. Afișează minților conștiente și inimilor un Unic Glorios Minunat, un PreaIubit Nemuritor, Unicul Etern PreaMărit, al căror nume sunt frumoase.
O, tu, om nepăsător care naufragiezi pe fondul îndoielii sufocante din întunericul materiei și obscuritatea iluziei! Revino-ţi în simţuri! Ridică-te la o treaptă demnă de umanitate! Uită-te prin aceste patru deschideri, priveşte frumusețea unității, atinge credință perfectă și devin-o fără cratimă deoarece e timp imperativ un om adevărat! ...
A DOUĂZECI ȘI ŞAPTEA FEREASTRĂ
اَللّٰهُ خَالِقُ كُلِّ شَى۟ءٍ وَهُوَ عَلٰى كُلِّ شَى۟ءٍ وَكٖيلٌ
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Allah este Creatorul tuturor lucrurilor…” ([32])
Ne uităm la lucrurile care par a fi cauzele și efectele din univers și vom vedea că cele mai dificile cauze posedă o putere insuficientă pentru efectul cel mai obișnuit. Acest lucru înseamnă că acele cauze sunt un voal, iar altceva determină efectele.
Pentru a lua doar un mic exemplu din nenumăratele creaturi putem considera capacitatea memoriei, care este situată în capul omului, într-un spațiu mic ca ca un grăunte de muștar: vom vedea că este cuprinzătoare precum o carte –într-adevăr precum o bibliotecă – şi în ea sunt scrise, fără confuzie, întreaga poveste a vieții unei persoane.
Ce cauza poate fi arătată pentru acest miracol de putere? Materia cenuşie a creierului? Particulele simple şi inconștiente ale celulelor sale? Vânturile de noroc și coincidență? Dar miracolul artei nu poate fi decât opera unui Creator Atotînțelept, care, în scopul de a informa omul că toate acțiunile care le efectuează au fost înregistrate și vor fi reamintite la momentul scadenţei, scrie un registru mic din marea carte de fapte ale omului şi care urmează să fie publicate la înviere, și îi pune în mâinile minţii lui.
Astfel, deoarece acestea sunt comparabile cu acele capacităţii de memorie ale omului, fă o analogie cu toate ouăle, semințele și cerealele, apoi compară cu alte efecte ale acestor miracole mici și cuprinzătoare. Deoarece oricare efect și operă de artă ai privi, ea conține o astfel de artă minunată, care conţine nu numai o cauză comună, simplă, dar dacă toate cauzele s-ar aduna, şi-ar declara impotenţa în fața sa.
De exemplu, să presupunem că soarele, care este imaginat ca fiind o cauză mare, să posede voință și conștiință; dacă s-ar spune: „Ești în stare să creezi o muscă?”, desigur ai răspunde: „Prin milostenia Creatorul meu, există o mulțime de lumini, căldură, iar culorile din magazinul meu, iar astfel de lucruri în muscă, precum ochii, urechile și viața nu sunt nici în magazinul meu, nici în puterea mea.”
Mai mult decât atât, arta minunată și podoaba din efecte resping cauzele, precum și indicarea spre Cel a Cărui Existenţă este Necesară, Cel care cauzează cauzele, în conformitate cu versetul: وَ اِلَيْهَ يُرْجَعُ الْأَمْرُ كُلُّهُ - „Şi la El se întorc toate lucrurile [pentru hotărâre].” ([33]), plasează problemele în mâinile Lui. În același mod, rezultatele, scopurile și beneficiile aferente efectelor demonstrează în mod evident că acestea sunt lucrările unui Susținător Atotgeneros, Atotînțelept și Milostiv, dincolo de vălul cauzelor.
Cauzele inconștiente cu siguranță nu pot gândi un scop și nu pot lucra pentru a-l împlini. Și totuși, vedem că fiecare creatură care vine în existență, nu urmăreşte un singur scop, ci mai multe scopuri, obiective, beneficii şi înțelepciuni. Asta lucru înseamnă că Cel Atotînțelept și Susținător Generos face aceste lucruri și le trimite. El face aceste beneficii ca fiind scopul existenței lor.
De exemplu, va ploua. Este evident cât de îndepărtate sunt cauzele, care aparent duc la ploaie, de gândirea animalelor şi de mila şi compasiunea pentru ele. Asta înseamnă că este trimis spre asistarea lor prin înțelepciunea unui Creator Milos, Care creează animalele și garantează hrana lor. Ploaia este denumită „milă”. Pentru că, din moment ce cuprinde numeroase lucrări de milă și beneficii, este ca și cum mila a devenit parte din ploaie, a fost formată în picături, și ajunge în acelaşi fel.
În plus, toate plantele fin decorate, care zâmbesc la creaturi, şi înfloriturile și manifestările animalelor arată, într-o manieră auto-evidentă, spre existența și unitatea unui Unic AtotGlorios în spatele vălului Celor Nevăzute; Cel care dorește să se facă cunoscut și iubit prin aceste arte frumoase frumos împodobite. Adică, această podoabă din lucruri și acele ecrane și înfrumusețări indică cu certitudine atributele de a face cunoscut și de a face iubit. În timp ce atributele de a face cunoscut și a se face iubit depun mărturie în mod evident pentru Existența Necesară și Unicitatea Celui Atotputernic, Care este iubitor și cunoscut.
Pe scurt: Deoarece cauzele sunt extrem de obișnuite și neputincioase iar efectele atribuite lor sunt cele mai valoroase și pline de artă, acest lucru resping cauzele. Obiectivele și beneficiile efectelor elimină cauzele ignorante şi lipsite de viață, și le predă Creatorului Atotînțelept. De asemenea, podoaba și abilitatea din faţă efectelor indică spre un Creator Înțelept care vrea să facă cunoscută Puterea Sa ființelor conștiente și dorește să se facă iubit.
O, tu, adorator nenorocit al cauzelor! Cu ce poți tu explica cu aceste adevăruri importante? Cum te poți înșela singur? Dacă ai avea sens, ridică vălul cauzelor și declară: وَحْدَهُ لاَ شَرِيكَ لَهُ - „El este Unicul, El nu are parteneri!” Fii salvat de nenumărate iluzii!
A DOUĂZECI ȘI OPTA FEREASTRĂ
وَمِنْ آيَاتِهِ خَلْقُ السَّموَاتِ وَاْلاَرْضِ وَاخْتِلاَفُ اَلْسِنَتِكُمْ وَ اَلْوَانِكُمْ اِنَّ فِى ذلِكَ َلآيَاتٍ لِلْعَالِمِينَ
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Şi printre semnele Lui sunt crearea cerurilor şi a pământului şi deosebirea limbilor voastre şi culorilor voastre. Întru aceasta sunt semne pentru cei care ştiu.” ([34])
Ne uităm la univers și vedem că o înțelepciune și ordine cuprinde totul, de la celulele organismului la totalitatea lumii. Ne uităm la celulele corpului și vedem că, prin comanda și în conformitate cu legislația celui care consideră ce este benefic pentru organism și îl administrează, există un management semnificativ în acele celule minuscule. Pe de o parte, un fel de susținere este stocat în stomac, în formă de grăsime și consumat în momente de nevoie, și pe de altă parte, în acele celule mici există un regulament și o stocarea.
Ne uităm la plante și vedem evidenţiate o planificare înțeleaptă și ... . Ne uităm la animale și vedem o creștere și cultivarea care sunt generoase la cel mai mare grad. Ne uităm la elementele puternice ale universului și vedem un guvern maiestuos și iluminat care urmăresc obiective memorabile. Ne uităm la univers, ca un întreg, și vedem o ordonare perfectă pentru cazuri măreţe de înțelepciune și scopuri ridicate, ca și cum acestea sunt o țară, un oraș sau un palat.
Așa cum este descris și s-au dovedit în Prima Oprire al Celui De-al Treizeci şi Doilea Cuvânt, de la particule minuscule la stele, nici cea mai mică parte nu este lăsată pentru asocierea de parteneri lui Dumnezeu. Toate ființele sunt în relaţie, atât de interdependente, încât cel care nu poate să subjuge toate stelele şi le ține în mână, nu poate face ca o particulă să ţină seama de pretențiile sale de a fi stăpân și susținător. Este necesar să dețină toate stelele pentru a fi adevăratul susținător al unei singure particule. Mai mult decât atât, așa cum este descris și s-au dovedit în Cea De-a Doua oprire a Celui De-al Treizeci şi Doilea Cuvânt, cel care nu este capabil să creeze și să amenajeze cerurile nu pot face caracteristicile individuale ale feţei umane. Adică, cel care nu este Susținător al tuturor cerurilor nu pot face trăsăturile distinctive ale unui chip uman.
Astfel, aceasta este o fereastră la fel de mare precum universul, care, în cazul în care te uiţi prin ea, următoarele versete vor apărea în ochii minţii, scrise pe paginile universului cu litere mari: اللهُ خَالِقُ كُلِّ شَيْءٍ وَهُوَ عَلَى كُلِّ شَيْءٍ وَكِيلٌ • لَهُ مَقَالِيدُ السَّموَاتِ وَ اْلاَرْضِ - „Allah este Creatorul tuturor lucrurilor şi El este peste toate Chezaş! El are cheile cerurilor şi ale pământului…” ([35]) Cel care nu vede acestea nu are nici nu minte, nici inimă. Sau el este un animal într-o formă umană!
A DOUĂZECI ȘI NOUA FEREASTRĂ
وَ اِن۟ مِن۟ شَى۟ءٍ اِلَّا يُسَبِّحُ بِحَم۟دِهٖ
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „...şi nu este nimic care să nuL preamărească…” ([36])
Într-o primăvară, mă pregăteam pentru o călătorie stranie, de contemplare. În timp ce treceam pe la poalele unui deal, o gălbenea strălucitoare mi-a sărit în ochi. Mi-am adus aminte imediat de aceeași specie de gălbenele pe care le-am văzut cu mult timp în urmă în țara mea natală și în alte țări. Acest sens a fost imprimat în inima mea: această floare este sigiliul, ștampila, semnarea, amprenta, şi toate florile din această specie pe întregul pământ, sunt cu siguranță sigiliile Lui, timbrele Lui.
După această noțiune a sigiliului, următoarele gânduri mi-au venit în minte: aşa cum un timbru care ştampilează o scrisoare reprezintă scriitorul scrisorii, în același fel, această floare este un sigiliu semnificant al Celui Milostiv. Și acestă colină, care este înscrisă cu impresionările acestor specii și scrise cu liniile acestor plante, atât de pline de sens, sunt misive Creatorului florii. Acest deal este de asemenea un sigiliu. Acest platou și câmpie au luat forma unei misive a Celui Milostiv.
După acest gând, următorul fapt mi-a venit în minte: ca un sigiliu, totul atribuie toate lucrurile propriului Creator; se dovedește că fiecare este litera propriului Scrib. Astfel, toate lucrurile sunt ferestre ale Unicităţii Divine în așa fel încât fiecare atribuie toate lucrurile unui Singur, Unic în unitate.
Adică, există o impresie atât de minunată, o artă atât de miraculoasă în fiecare lucru, și mai ales în fiecare ființă vie, că cel care o face și înscrie atât de semnificativ poate face toate lucrurile, iar cel care face toate lucrurile este cu siguranță El. Adică, unul care nu poate crea toate lucrurile, nu se pot crea un singur lucru.
O, tu, om nepăsător! Uită-te la fața universului! Vezi paginile ființelor, unul în celălalt precum scrisori ale Celui Veșnic Implorat, fiecare literă ștampilată cu sigilii nenumărate ale Unicităţii divine! Cine poate nega mărturia tuturor acestor sigilii? Ce putere le reduce la tăcere? Oricare dintre ele le ascultaţi cu urechea inimii, veți auzi declarând: اَشْهَدُ اَنْ لَا اِلَهَ اَلاَّ اللهُ - Mărturisesc că nu există nici un dumnezeu afară de Allah.
A TREIZECEA FEREASTRĂ
لَو۟ كَانَ فٖيهِمَٓا اٰلِهَةٌ اِلَّا اللّٰهُ لَفَسَدَتَا
كُلُّ شَى۟ءٍ هَالِكٌ اِلَّا وَج۟هَهُ لَهُ ال۟حُك۟مُ وَ اِلَي۟هِ تُر۟جَعُونَ
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Dacă sar afla în ele alţi dumnezei afară de Allah, amândouă ar fi stricate.” ([37])
„Totul va pieri în afară de Chipul Său. La El este judecata şi la El veţi fi aduşi înapoi!” ([38])
Aceasta este Fereastra savanților de teologie (Kalam), care se bazează pe întâmplare și creaturalitate, în drumul lor pentru a dovedi Existenţa Creatorului. Pentru toate detaliile, vom face referire la marile cărţi ale cărturarilor, cum ar fi Şarh al-Mawaqif și Şarh al-Maqasid, și vom demonstra doar una sau două raze de strălucire a Coranului care se revarsă asupra spiritului şi asupra acestei Fereastre.
Astfel, aceasta este cerința de stăpânire și conducere de a nu accepta rivali; ei resping parteneriatul; ei resping interferențele. Acestui lucru se datorează faptul că există doi conducători într-un sat, ei vor distruge liniștea și ordinea ei. Sau dacă există doi oficiali de seamă într-un cartier, sau doi guvernatori într-o provincie, acestea vor provoca haos. Sau dacă există doi regi într-o țară, ei vor provoca confuzie completă și furtunoasă.
Din moment ce o umbră palidă, un exemplu meschin de stăpânire și o conducere de ființe umane neputincioase şi nevoiașe de ajutor nu acceptă influenţa rivalilor, adversarilor sau a colegilor, atunci ai putea compara modul complet de autoritate, care este în formă de suveranitate absolută și o stăpânire la gradul de religiozitate, va aplica această lege a respingeri de intervenție intervenției în cea a Celui Care Deține Puterea Absolută.
Adică, necesitatea cea mai constantă şi mai clară de Dumnezeu și de Divinitate sunt unitatea și curățenia. Dovada clară și mărturia acestuia sigură sunt la ordinea perfectă și armonia frumoasă din univers. Există un astfel de ordin de la aripa unei musculiţe până la lămpile din ceruri cum că inteligenţa se prosternează înaintea lor cu uimire și apreciere, declarând: „Slavă lui Allah! Cum a dorit Allah! Cât de mari sunt binecuvântările lui Allah!”
Dacă ar fi existat un grăunte de loc pentru partenerii Lui și dacă ar fi existat interferențe, ca cum versetul: لَوْ كَانَ فِيهِمَا آلِهَةٌ اِلاَّ اللّهُ لَفَسَدَتَا - „Dacă sar afla în ele alţi dumnezei afară de Allah, amândouă ar fi stricate.” ([39]) indică faptul că ordinea ar fi fost distrusă, forma schimbată și ar fi apărut semne de tulburare. Dar cum versetele:
فَارْجِعِ الْبَصَرَ هَلْ تَرَى مِنْ فُطُورٍ ثُمَّ ارْجِعِ الْبَصَرَ كَرَّتَيْنِ يَنْقَلِبْ اِلَيْكَ الْبَصَرُ خَاسِئًا وَ هُوَ حَسِيرٌ - „Întoarceţi privirea! Oare vezi tu vreo crăpătură? Întoarceţi iarăşi privirea de două ori! Privirea se va întoarce la tine umilită şi slabă!” ([40]), subliniază, oricât de mult privirea uman încearcă să găsească defecte, nu va putea găsi nimic nicăieri și se va întoarce extenuată la locul sălășluirii sale, ochiul, și spune minții cea găsitoare de pricine, care a trimis-o: „Eu sunt extenuată pentru nimic; nu există defecte”. Acest lucru arată că ordinea și regularitatea sunt cele mai perfecte. Adică, ordinea în univers este o mărturie definitiv a Unicității divine.
Haideți să luam în considerare „creația”(creaturalitatea).
Teologii au declarat: „Lumea se poate schimba. Și tot ceea ce se poate schimba este creat. Fiecare lucru creat are un creator. În acest caz, universul are un creator veșnic”.
Și noi spunem, da, universul este creat. Pentru vedem că în fiecare secol, într-adevăr, în fiecare an și în fiecare sezon un univers, o lume, se duce și o altă vine. Acest lucru înseamnă că există o un Creator Atotputernic, Unic în Glorie, care creează universul din nou, creează un univers în fiecare an, într-adevăr, în fiecare anotimp și în fiecare zi și îl arată conștient. Apoi El îl ia înapoi și pune altul în locul lui. El acordă un univers după altul precum zalele unui lanț și le atârnă pe șirul timpului. Cu siguranță, universurile care apar din nimic și dispar în fața ochilor noștri în fiecare primăvară, fiecare nou univers este la fel ca această lume, sunt minuni ale puterii Atotputernicului, Cel care le creează. Cel care creează continuu și schimbă lumea în lumea creată, creaază lumea cu siguranță. El a făcut lumea și fața pământului o casă de oaspeți pentru acei vizitatori mari.
Acum, să revenim la discuția de „întâmplător”.
Teologii au declarat că: „neprevăzutul este egal, în ceea ce privește atât existența și non-existența.” Asta este, dacă existența și non-existența sunt ambele la fel de posibile, cel care va specifica, prefera și crea va fi necesar. Pentru că ființele neprevăzute nu se pot crea unele pe altele, în lanțul neîntrerupt și nesfârșit al cauzei și efectului. Nici se poate crea un altul, sau următoarul, sub formă de cauză. Iar în acest caz trebuie să existe Unul a Cărui Existență este Absolut Necesară care să le creeaze. Ei au interpretat ca fiind nulă și fără valoare, secvența cauzală și fără de sfârșit cu cele douăsprezece dovezi categorice faimoase numite “scara argument” și a demonstrat cauzalitatea a fi imposibilă. Ei taie lanțurile cauzei și dovedesc existența Celui a Cărui Existență este Absolut Necesară.
Și noi spunem acest lucru: este mai sigur și mai ușor să demonstrezi un timbru pentru Creatorul tuturor lucrurilor decât cauzele care au fost tăiate la extremitățile lumii cu dovezile care resping cauzalitatea. Prin strălucirea Coranului, toate Ferestrele și toate Cuvintele sunt bazate pe acest principiu. Cu toate acestea, punctul întâmplării posedă o amploare infinită. Acesta demonstrează existența Celui a Cărui Existență este Absolut Necesară din mai multe puncte de vedere. Acesta nu este limitat la drumul ales de teologi – reducerea lanțurilor cauzelor, care de fapt este un drum larg și măreț; se deschide o cale de cunoaștere a Celui a Cărui Existență este Absolut Necesară în atâte moduri care nu se pot număra.
Astfel, vedem că existența sa, atributele sale, precum și durata de viață, în timp ce ezită între nenumărate posibilități, că este, cu adevărat printre numeroase moduri și aspecte, fiecare lucru urmează o cale bine ordonată în ceea ce privește ființa sa, în punctele nenumărate. Atributele sale sunt, de asemenea, date într-un anumit fel. Toate atributele și statele care se schimbă de-a lungul duratei sale de viață sunt specificate în același mod. Acest lucru înseamnă că este împinsă pe un drum înțelept în mijlocul nenumăratelor moduri prin voința, celui care specifică, alegerea celui care alege, precum și crearea unui creator înțelept. El îmbracă cu atribute bine ordonate.
Apoi este scos din izolare și devine parte dintr-un corp compus, iar posibilitățile cresc, pentru că ei pot fi găsite în acest organism într-o mie de moduri. Întrucât, printre aceste posibilități inutile, este dată o anumită posibilitate utilă, acolo unde rezultate importante și beneficii sunt obținute de la acest organism și este făcut să îndeplinească funcții importante. Apoi, corpul devine o componentă a unui alt organism. Din nou, posibilitățile cresc, pentru că ar putea exista în mii de feluri. Astfel, este dată o stare dintre acele mii de feluri. Și prin această stare este făcut să îndeplinească funcții importante; și așa mai departe. Aceasta demonstrează progresiv, mai sigur existența necesară a Unui Creator Înțelept. Se face cunoscut că aceasta este împinsă de comanda unui Comandant Atotștiutor.
Organismul în interiorul unui organism, fiecare are o funcție, o îndatorire bine pusă la punct, în toți compușii care unul în celălalt devin componente unor compuși mai mari, și au relații specifice fiecărei, în același mod precum un soldat care are o funcție bine stabilită și ordonată în echipajul său, în compania sa, în batalionul său, în regimentul său, în divizia sa și în armata sa, și o relație deosebită în fiecare dintre aceste secțiuni, una în cealaltă. O celulă din pupila ochilor tăi are o datorie în ochi tăi și o relație cu ea și are funcții înțelepte și îndatoriri în cap tău ca un întreg și are o relație cu el. Dacă derutează și cea mai mică iotă, sănătatea și organizarea corpului va fi periclitată. Ea are anumite funcții, în ceea ce privește fiecare dintre venele, nervii senzoriali și motorii, și chiar corpul ca un întreg, și relații înțelepte cu ele. Această stare specifică a fost dată în mii de posibilități prin înțelepciunea unui Creator Atotînțelept.
În același fel, fiecare dintre creaturile din univers mărturisește Necesitatea Celui Existent prin ființa specială, forma înțeleaptă, atributele benefice date printre numeroase posibilități. La fel când intră compuși, acele creaturi Își proclama Creatorul printr-o limbă diferită în fiecare compus. Pas cu pas până la cel mai mare compus, prin relațiile lor, funcțiile și îndatoririle, ele mărturisesc necesar existență, alegere, și voința Creatorului Atotînțelept. Deoarece cel care situează un lucru în toți compușii, păstrând în același timp relații înțelepte, trebuie să fie Creatorul tuturor compușilor. Altfel se poate spune, este ca și cum un singur lucru Îi mărturisește Lui prin mii de limbi.
Astfel, din punctul de vedere al neprevăzulutui, mărturia existenței Celui a Cărei Existență este Absolut Necesară este numeroasă, dar nu ca numărul de persoane din univers, ci ca atributele ființelor și compușilor care le compun.
O, tu, om nepăsător! Cel care nu aude această mărturie, aceste voci care umplu universul, trebuie să fie mort și irațional, nu-i așa? Haide, spune ...
A TREIZECI ȘI UNA FEREASTRĂ
لَقَدْ خَلَقْنَا الْاِنْسَانَ فِي اَحْسَنِ تَقْوِيمٍ • وَ فِي الْاَرْضِ اَيَاتِ لِلْمُوقِنِينَ وَ فِي اَنْفُسِكُمْ اَفَلَا تُبْصِرُونَ
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Noi lam creat pe om cu cea mai frumoasă înfăţişare” ([41])
„Pe pământ se află semne pentru cei care cred cu putere. Ca şi în voi înşivă. Voi nu vedeţi?” ([42])
Această fereastră este fereastra omului și se concentrează pe el. Pentru discuții mai elaborate asupra aspectului sinelui, vă vom îndruma către cărțile detaliate a miilor de școlari și oameni învățați, dar aici vom face referire doar la câteva principii care ne-au fost dezvăluite prin strălucirea Coranului, astfel:
Am explicat în Cel de-al Unsprezecelea Cuvânt că „omul este o scrisoare atât de cuprinzătoare, încât prin sinele lui, Allah Cel Atotputernic îl face pe om să perceapă toate Numele Sale.” Detaliile sunt disponibile în alte părți ale Cuvintelor, aici vom explica doar „Cele trei puncte.”
PRIMUL PUNCT
Omul este o oglindă Numelor Divine prin trei aspecte.
Primul aspect: Așa cum întunericul nopții indică lumina, tot așa și prin slăbiciunea și neputința, sărăcia și nevoia, defectele și lipsurile sale, omul face cunoscută puterea, forța, bogăția și milostenia Celui Glorios și cu Putere Absolută și așa mai departe… astfel că el face să se oglindească numeroasele Atribute Divine în acest mod. Chiar și prin căutarea unui punct de suport în neputința sa nelimitată și în slăbiciunea sa fără margini în fața numeroșilor dușmani, conștiința lui se îndreaptă mereu către Cel a Cărui Existență este Absolut Necesară. Și de vreme ce este obligat în sărăcia sa fără margini și neputința sa nesfârșită să caute un punct de ajutor în fața numeroaselor scopuri, conștiința lui se sprijină mereu pe Curtea Celui Generos și Bogat și își împreunează mâinile și se roagă la El.
Adică, în ceea ce privește acest punct de suport și acest punct de ajutor al conștiinței, două ferestre mici se deschid către Curtea Celui Atotputernic și Milostiv și (prin care se poate privi tot timpul).
Faptul că Cel de-al Doilea Aspect este precum o oglindă: prin particularitățile date omului, precum cunoștințele sale parțiale, puterea, simțurile văzului și a auzului, averea și suveranitatea sa, care sunt precum niște monstre date lui, el acționează precum o oglindă a cunoașterii, puterii, văzului, auzului, proprietății și suveranității Stăpânului Universului; el le înțelege și le face cunoscute. De exemplu, el spune: „Așa cum construiesc această casă și știu cum s-o fac, o văd, o posed și o administrez, tot așa și palatul măreț al Universului are un Creator. Iar acel Creator îl cunoaște, îl vede, îl face și îl administrează.” Și așa mai departe
Faptul că Cel de-al Treilea Aspect este precum o oglindă: omul acționează precum o oglindă a Numelor Divine, deasupra cărora se văd reflecțiile lor. Așa cum s-a explicat puțin la începutul Celui de-al treilea Capitol al Celui de-al Treizeci și doilea Cuvânt, asupra naturii cuprinzătoare a omului se află peste șaptezeci de Nume ale căror înfrumusețare este evidentă. De exemplu, prin crearea lui, omul arată spre Numele Creatorului și Făcătorului; prin faptul că este „cu cea mai frumoasă înfățișare”, omul indică spre Cel Milostiv și Îndurător și prin modul cel mai delicat prin care este hrănit și crescut, omul arată spre Cel Generos și Nobil și așa mai departe… Prin toate membrele și părțile sale componente, prin toate organele și …, prin toate simțurile și capacitățile sale și prin toate sentimentele și emoțiile sale, omul etalează diferite reflecții ale diferitelor Nume Divine.
Deci, așa cum printre toate numele există un Nume Măreț, tot la fel printre toate reflecțiile există o Reflecție Măreață și aceea este omul.
O, tu, cel care te consideri a fi un om adevărat! Citește-te singur! Altminteri există posibilitatea să devii un om cu valoarea unui animal sau a unui lucru neînsuflețit!
AL DOILEA PUNCT
Acest punct indică către un mister important al Unicității. Este astfel:
Relația dintre spiritul omului și trupul său este în așa fel încât îi determină membrele și părțile sale să se ajute reciproc. Adică, spiritul omului, care este o lege poruncitoare dintre legile aparținând creației – o manifestare a Voinței Divine – care a fost… și este o capacitate … astfel, prin administrarea părților corpului, ascultarea vocilor interioare, căutarea acelor nevoi, face ca acestea să nu se împovăreze una pe cealaltă și nici nu determină confuzia spiritului. Apropierea sau depărtarea sunt aceleași în relația cu spiritual. Nu se acoperă una pe cealaltă. Dacă dorește, poate determina majoritatea să vină în ajutorul celeilalte. Dacă vrea, cu ajutorul fiecărui membru poate știi, simți sau poate administra. Ba chiar, dacă a acumulat multă lumină, poate auzi și poate vedea cu toate părțile lui.
Astfel, وَ لِلّهِ الْمَثَلُ الْاَعْلَى - „... iar lui Allah I se potriveşte pilda cea mai înaltă” ([43]), de vreme ce spiritul, care este o lege poruncitoare a Celui Atotputernic, demonstrează această abilitate în corpul și părțile omului, care este un microcosmos, cu siguranță că nenumăratele acțiuni, nenumăratele voci, nenumăratele rugăciuni și interminabilele fapte din Univers, care este un macrocosmos, nu va prezenta nicio dificultate pentru Voința și Puterea Absolută a Celui a Cărei Existență este Absolut Necesară. Nu vor fi piedici unele pentru altele. Nu-L vor face să fie ocupat pe Cel Măreț și nici nu-L vor zăpăci. El vede totul deodată și aude toate sunetele deodată. Îndepărtarea sau apropierea sunt aceleași. Dacă dorește, poate trimite totul în ajutorul unuia singur, poate vedea totul prin tot, poate auzi totul prin tot, poate ști totul prin tot și așa mai departe…
AL TREILEA PUNCT
Viața are o natură importantă și o funcție semnificantă, dar de vreme ce a fost discutată în detaliu în Fereastra Vieții și în Al optulea Cuvânt al Celei de-a Douăzecea Scrisoare, vom face referire aici numai la următoarele:
Reflecțiile vieții, care clocotesc sub forma emoțiilor, arată către numeroase Nume și calități Divine importante. Ele sunt precum niște oglinzi care reflectă calitățile esențiale ale Celui Veșnic și Nemuritor într-un mod cât se poate de strălucitor. Explicația acestui mister, din lipsa timpului, aceluia care nu-L recunoaște pe Allah și nici nu-L acceptă în totalitate, îi închidem ușa.
A TREIZECI ȘI DOUA FEREASTRĂ
هُوَ الَّذِى اَرْسَلَ رَسُولَهُ بِالْهُدَى وَدِينِ اْلحَقِّ لِيُظْهِرَهُ عَلَى الدِّينِ كُلِّهِ وَ كَفَى بِاللَّهِ شَهِيدًا
قُلْ يَآ اَيُّهَا النَّاسُ اِنِّى رَسُولُ اللَّهِ اِلَيْكُمْ جَمِيعًا الَّذِى لَهُ مُلكُ السَّموَاتِ وَ اْلاَرْضِ لاَ اِلهَ اِلاَّ هُوَ يُحْيِى وَ يُمِيتُ
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „El este Cel care la trimis pe Trimisul Său cu îndreptare şi cu religia Adevărului pentru ca să o facă să triumfe asupra întregii religii. Şi Allah este de ajuns ca Martor.” ([44])
„Spune: „O, oameni! Eu sunt pentru voi toţi trimisul lui Allah, căruia îi aparţine împărăţia cerurilor şi a pământului. Nu există altă divinitate în afară de El! El dă viaţă şi El dă moarte. Deci credeţi în Allah şi în trimisul Său, profetul cel neînvăţat, care crede în Allah şi în cuvintele Sale! Şi urmaţil! Poate că veţi fi călăuziţi!” ([45])
Aceasta este fereastra Profetului Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), Soarele cerurilor mesajului, într-adevăr, Soarele Sorilor. Din moment ce a fost dovedit în Cel De-al Treizeci și Unulea Cuvânt – Tratatul Înălțării –, în Cel De-al Nouăsprezecelea Cuvânt – Tratatul Profeției lui Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) –, și în Al Nouăsprezecele Semn a Celei De-a Nouăsprezecea Scrisoase, cât de luminoasă, evidentă și genială este fereastra, ne vom gândi la aceste două Cuvinte și la acea Scrisoare și Cel De-al Nouăsprecezea Semn, și vom referi cuvântul la ele. Pentru moment spunem doar acest lucru:
Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) – dovada vie, articulată a Unicității Divină – a demonstrat și a proclamat Unitatea Divină de-a lungul vieții sale cu cele două aripi ale mesajului și a sfințeniei, că este, cu o putere care a cuprins consensul tuturor profeților care l-au precedat și l-au unanimitatea sfinților și savanților sinceri care l-au urmat. El a deschis o fereastră spre Cunoașterea lui Allah cât mai largă și strălucitoare și luminoasă este precum lumea Islamului. Milioane de oameni de știință sinceri și conștiincioși precum Imam Gazzali, Imam-i Rabbani, Muhyiddin al-Arabi și Abd al-Qadir Geylani privesc prin această Fereastra, și arată, de asemenea, și altora. Există vreun voal care poate ascunde o fereastră ca aceasta? Poate o persoană care nu privește conștient prin această Fereastră să afirme că este o persoană rațională? Haide, spune!
A TREIZECEI ȘI TREIA FEREASTRĂ
اَلْحئَمْدُ ِللَّهِ الَّذِى اَنْزَلَ عَلَى عَبْدِهِ الْكِتَابَ وَلَمْ يَجْعَلْ لَهُ عِوَجًا قَيِّمًا
الٓرٰ كِتَابٌ اَن۟زَل۟نَاهُ اِلَي۟كَ لِتُخ۟رِجَ النَّاسَ مِنَ الظُّلُمَاتِ اِلَى النُّورِ
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Mărire lui Allah care ia pogorât Robului Său Cartea şi nu a lăsat în ea nici o strâmbătate. [O Carte] dreaptă…”([46]) „Alif. Lam. Ra. [Aceasta este] o Carte pe care Noi ţiam pogorâto pentru ca tu săi scoţi pe oameni din întuneric la lumină…” ([47])
Gândiți-vă la toate Ferestrele pe care le-am menționat ca fiind câteva picături de ocean din Coran, atunci vei fi capabil să compari cât de multe lumini de Unitate Divină, cum ar fi apa vieții din Coran. Dar chiar dacă Coranul, sursa, originea și izvorul tuturor acestor Ferestre, este considerat într-o manieră extrem de scurtă și simplă, aceasta face o fereastră luminoasă, strălucitoare și cuprinzător.
Pentru a vedea cât de sigură, strălucitoare și luminoasă este această fereastră vom face referire la Tratatul privind miraculozitatea Coranului, Al Douăzeci și Cincilea Cuvânt și Al Optsprecezelea Semn Al Celui De-a Nouăsprezecea Scrisoarea. Și rugându-Tronul Milostiv Celui All-glorios, care ne-a trimis Coranul, spunem:
رَبَّنَا لَا تُؤَاخِذ۟نَٓا اِن۟ نَسٖينَٓا اَو۟ اَخ۟طَا۟نَا
رَبَّنَا لَا تُزِغ۟ قُلُوبَنَا بَع۟دَ اِذ۟ هَدَي۟تَنَا
رَبَّنَا تَقَبَّل۟ مِنَّا اِنَّكَ اَن۟تَ السَّمٖيعُ ال۟عَلٖيمُ
وَ تُب۟ عَلَي۟نَا اِنَّكَ اَن۟تَ التَّوَّابُ الرَّحٖيمُ
Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător) „Doamne, nu ne pedepsi pe noi, dacă am uitat sau am greşit!” ([48]) • „Doamne! Nu duce în rătăcire inimile noastre, după ce Tu neai călăuzit” ([49]) • „<Doamne, primeşteo de la noi! Tu eşti Cel care Aude Totul [şi] Atoateştiutor [AsSami’, Al’Alim]!>” ([50]) • „...şi ne iartă pre noi, căci Tu eşti Iertător, Îndurător [AtTawwab, ArRahim]!” ([51])
Notă
Cu voia lui Allah, Cea De-a Treizeci și Treia Scrisoare A Celei De-a Treizeci și Treia Fereastre va aduce la credință pe cei fără de credință, va consolida credința celor a căror credință este slabă, va asigura credința celor a căror credință este puternică, dar imitativă, va da o mai mare amploare convingerii acelora a căror credință este sigură, duce spre progres Cunoașterea lui Allah – baza și înțelesul perfecțiunii adevărate – pentru cei a căror credință este profundă și deschide perspective mai strălucitoare pentru ei.
Nu poți spune, prin urmare, că „o singură Fereastră este suficientă pentru mine”, pentru că dacă misiunea este îndeplinită, inima ta va dori să împartă mai departe și spiritul va dori să împărtășească. Imaginația ta va dori, de asemenea, să împrăștie lumina Sa.
Celelalte Ferestre sunt necesare, prin urmare, pentru că fiecare conține diferite beneficii.
În Tratatul despre Înălțarea Profetului Muhammad (Paceași binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), i-a fost adresat primului credincios, în timp ce ateul se afla în poziția de ascultător. Dar, în acest tratat, i-a fost adresat necredinciosul, în timp ce credinciosul se afla în poziția de ascultător. Acest lucru trebuie luat în considerare atunci când se uită la el.
Din păcate, din cauza unui motiv important, această Scrisoare a fost scrisă extrem de repede. A rămas, de asemenea, în această stare de prim proiect. Prin urmare, vor fi cu siguranță unele nereguli și defecte de exprimare, care mi se datorează. Doresc ca atunci când este citită să se facă cu toleranță și să-l corectaţi dacă puteţi și să vă rugați pentru iertare mea. Pacea fie asupra celor care urmează Orientarea și fie ca cei care-ți urmează propriile dorințe să fie cenzurate.
وَالسَّلَامُ عَلٰى مَنِ اتَّبَعَ ال۟هُدٰى
وَال۟مَلَامُ عَلٰى مَنِ اتَّبَعَ ال۟هَوٰى
Slavă asupra Ta! Nu avem nicio cunoaștere decât cea pe care ne-Ai învățat-o; într-adevăr Tu eşti Cel Atotcunoscător şi Înţelept!
سُب۟حَانَكَ لَا عِل۟مَ لَنَٓا اِلَّا مَا عَلَّم۟تَنَٓا اِنَّكَ اَن۟تَ ال۟عَلٖيمُ ال۟حَكٖيمُ
اَللّٰهُمَّ صَلِّ وَ سَلِّم۟ عَلٰى مَن۟ اَر۟سَل۟تَهُ رَح۟مَةً لِل۟عَالَمٖينَ
وَ عَلٰى اٰلِهٖ وَ صَح۟بِهٖ وَ سَلِّم۟ اٰمٖينَ
O, Allah! Dăruiește binecuvântarea și pacea aceluia pe care Tu l-ai trimis ca mântuire pentru toate lumile, familiei și companionilor lui și să dă-le lor pace. Amin.
- ↑ Coran, Sura Fusillat: 53.
- ↑ Coran, Sura An-Nahl: 60.
- ↑ Există chiar o parte din aceste ființe, care într-un an, sunt mai mulți decât numărul tuturor oamenilor are au fost creați de pe vremea Profetului Adam (Pacea fie asupra lui!) până în Ziua de Apoi.
- ↑ Coran, Sura Al-Mulk: 3.
- ↑ Coran, Sura Al-Baqara: 164.
- ↑ Coran, Sura Ibrahim, 32-34.
- ↑ Coran, Sura Ra’d: 28.
- ↑ Coran, Sura Al-A’la: 1-3.
- ↑ Coran, Sura Al-Isra: 44.
- ↑ Coran, Sura AlMu’minun: 88.
- ↑ Coran, Sura Al-Hijr: 21.
- ↑ Coran, Sura Hud: 56.
- ↑ Coran, Sura Hud: 57.
- ↑ Coran, Sura Sajda: 7.
- ↑ Coran, Sura Sajda: 7.
- ↑ Coran, Sura Al-Jathiya: 3
- ↑ Coran, Sura Isra: 110, Sura Ta-ha: 8, Sura Hașr: 24.
- ↑ Coran, Sura Al-Isra: 44.
- ↑ Coran, Sura Al-Jum’ah:1 și Sura At-Taghabun: 1.
- ↑ Adevăratul înțeles al Celei de-a Douăzecea Fereastră a izvorât în inima mea cândva, iar în araba era astfel:
تَلَئْـُلأُ الضِّيَاۤءِ مِنْ تَنْوِيرِكَ تَشْهِيرِكَ - تَمَوُّجُ اْلاِعْصَارِ مِنْ تَصْرِيفِكَ تَوْظِيفِكَ
سُبْحَانَكَ مَاۤ اَعْظَمَ سُلْطَانَكَ - تَفَجُّرُ اْلأَنْهَارِ مِنْ تَدْخِيرِكَ تَسْخِيرِكَ
تَزَيُّنُ اْلأَحْجَارِ مِنْ تَدْبِيرِكَ تَصْوِيرِكَ - سُبْحَانَكَ مَاۤ أَبْدَعَ حِكْمَتَكَ
تَبَسُّمُ اْلأَزْهَارِ مِنْ تَزْيِينِكَ تَحْسِينِكَ - تَبَرُّجُ اْلأَثْمَارِ مِنْ اِنْعَامِكَ اِكْرَامِكَ
سُبْحَانَكَ مَاۤ اَحْسَنَ صَنْعَتَكَ - تَسَجُّعُ اْلأَطْيَارِ مِنْ اِنْطَاقِكَ اِرْفَاقِكَ
تَهَزُّجُ اْلأَمْطَارِ مِنْ اِنْزَالِكَ اِفْضَالِكَ - سَبْحَانَكَ مَاۤ اَوْسَعَ رَحْمَتَكَ
تَحَرُّكُ اْلأَقْمَارِ مِنْ تَقْدِيرِكَ تَدْبِيرِكَ تَدْوِيرِكَ تَنْوِيرِكَ
سُبْحَانَكَ مَاۤ أَنْوَرَ بُرْهَانَكَ وأَبْهَرَ سُلْطَانَكَ
Traducerea: „Strălucirea de lumina este prin iluminare Ta, prin a Te face cunoscut; ... ; Slavă Ție pentru puterea Ta!
Revarsă din râuri este prin intermediul dvs. le stocarea și subjugarea lor; Decoratiunile de pietre este prin proiectarea dvs. și modelare lor; Slavă vouă cât de sublim este înțelepciunea ta!
Zâmbitoare a florilor este prin impodobirea dvs. și înfrumusețarea lor; Care infrumuseteaza de fructe este prin generozitate dvs. daruire si; Slavă vouă cât de frumos este arta ta!
Colindatul păsărilor este prin ceea dumneavoastră le vorbească și un rezultat ta; Cântarea de ploaie este prin tău determinând-o să cadă, daruirea ta; Slavă vouă cât de vast este mila ta!
Mișcarea dintre sateliții este prin determinarea, planificare Dumneavoastră, Dvs. le rotative, dvs le luminoase; Slavă vouă, cum genial dovezi dvs., cum orbitor suveranitate ta! - ↑ Coran, Sura Yasin: 83.
- ↑ Coran, Sura Hijr: 21-22.
- ↑ Coran, Sura Al-Isra: 44.
- ↑ Coran, Sura Yasin: 36.
- ↑ Coran, Sura An-Naba: 6-8.
- ↑ Coran, Sura Ar-Rum: 50.
- ↑ Coran, Sura Al-Mulk: 2.
- ↑ Coran, Sura Al-Qasas: 88.
- ↑ Coran, Sura Al-Mulk: 2.
- ↑ Coran, Sura Ar-Rum: 19.
- ↑ Această fereastră nu este pentru toată lumea, ci numai pentru acei oameni posesori de inimă şi dragoste.
- ↑ Coran, Sura Az-Zumer: 62.
- ↑ Coran, Sura Hud: 123.
- ↑ Coran, Sura Ar-Rum: 22.
- ↑ Coran, Sura Az-Zumer: 62-63.
- ↑ Coran, Sura Al-Isra: 44.
- ↑ Coran, Sura Al-Anbiya: 22.
- ↑ Coran, Sura Al-Qasas: 88.
- ↑ Coran, Sura Al-Anbiya: 22.
- ↑ Coran, Sura Al-Mulk: 3-4.
- ↑ Coran, Sura At-Tin: 4.
- ↑ Coran, Sura Az-Zariyat: 20-21.
- ↑ Coran, Sura An-Nahl: 60.
- ↑ Coran, Sura At-Tin: 28.
- ↑ Coran, Sura Al-A’raf: 158.
- ↑ Coran, Sura Al-Kehf: 1-2.
- ↑ Coran, Sura Ibrahim: 1.
- ↑ Coran, Sura Al-Baqara: 286.
- ↑ Coran, Sura Al Imran: 8.
- ↑ Coran, Sura Al-Baqara: 127.
- ↑ Coran, Sura Al-Baqara: 128.